• Politica de confidențialitate
  • Cookies
  • Termeni și condiții
  • ecointeligenta.ro
  • Protecția mediului
  • Schimbări climatice
  • Energie
  • Deșeuri & reciclare
  • Autorități publice
  • Companii
  • Editorial
  • CĂUTARE
  • Calitatea scăzută a mediului contribuie la 19% din decesele din România, cea mai mare pondere din toată Uniunea Europeană

    Mircea Olteanu Mircea Olteanu -

    Poluarea atmosferică și fonică, efectele schimbărilor climatice (de exemplu caniculele) și expunerea la substanțe chimice periculoase provoacă probleme de sănătate în Europa și există diferențe clare între țările din estul și cele din vestul continentului în această privință. Cea mai mare pondere a deceselor cauzate de mediu la nivel național (19%) se înregistrează în România, iar cea mai scăzută – în Suedia și Danemarca (10%), se arată în raportul Mediu sănătos, trai sănătos: modul în care mediul influențează sănătatea și bunăstarea în Europa al Agenției Europene de Mediu.

    Poluarea atmosferică rămâne principalul risc de mediu la adresa sănătății în Europa, provocând anual peste 400 000 de decese premature în UE. Pe al doilea loc se situează poluarea fonică, care contribuie la 12 000 de decese premature, urmată de efectele schimbărilor climatice, în special caniculele.

    În Europa, povara poluării și a schimbărilor climatice variază, existând diferențe clare între țările din estul și cele din vestul continentului. Cea mai mare pondere a deceselor cauzate de mediu la nivel național (27%) se înregistrează în Bosnia și Herțegovina, iar cea mai scăzută – în Islanda și Norvegia (9%).

    În general, comunitățile defavorizate social se zbat sub o povară întreită: sărăcia, mediul de slabă calitate și sănătatea precară. Comunitățile mai sărace sunt expuse adesea la niveluri mai mari de poluare și de zgomot, precum și la temperaturi ridicate, iar afecțiunile medicale preexistente le măresc vulnerabilitatea la pericolele de mediu pentru sănătate. Sunt necesare măsuri specifice pentru a îmbunătăți condițiile de mediu în care trăiesc cele mai vulnerabile persoane din Europa.

    Oamenii sunt expuși permanent la riscuri multiple, printre care cele asociate poluării atmosferice și a apei, poluării fonice și substanțelor chimice, care se combină și, în unele cazuri, acționează la unison afectând sănătatea. Orașele europene au o vulnerabilitate aparte la aceste amenințări multiple, având în plus un acces mai restrâns la spații verzi și albastre.

    Una dintre cercetările în curs investighează legăturile dintre pandemia actuală de COVID-19 și dimensiunile de mediu. Se crede că virusul care cauzează COVID-19 a făcut un „salt între specii”, de la animale la om, un rezultat neprevăzut al presiunii pe care creșterea consumului o pune asupra sistemelor naturale. În ceea ce privește impactul COVID-19 asupra comunităților, primele dovezi sugerează că ratele mai mari ale mortalității pot avea legătură cu poluarea atmosferică și cu sărăcia. Potrivit evaluării inițiale din raport, pentru clarificarea acestor interacțiuni mai sunt necesare cercetări suplimentare.

    O parte semnificativă din povara bolilor în Europa continuă să fie atribuită poluării mediului în urma activității umane, potrivit raportului AEM „Healthy environment, healthy lives: how the environment influences health and well-being in Europe” (Mediu sănătos, trai sănătos: modul în care mediul influențează sănătatea și bunăstarea în Europa). Raportul, care se bazează în mare măsură pe datele Organizației Mondiale a Sănătății referitoare la cauzele deceselor și ale bolilor, evidențiază motivele pentru care calitatea mediului din Europa are un rol esențial în determinarea stării de sănătate și a bunăstării noastre. De asemenea, demonstrează modul în care privațiunile sociale, comportamentele nesănătoase și schimbările demografice din Europa influențează sănătatea de mediu, afectând în mod deosebit persoanele cele mai vulnerabile.

    Te-ar mai putea interesa

    Amendă de 30.000 de lei și confiscarea căruței pentru un bărbat care arunca deșeuri pe malul unui râu Programul Rabla pentru Autoturisme | Dosarele încă nu sunt aprobate la o lună de la startul finanțărilor Daniel Buda, europarlamentar: ”Legea europeană a climei va transpune în legislație obiectivul de atingere, până în 2050, a neutralității climatice”

    Ultimele știri

    Administrația Fondului de Mediu a terminat fondurile și pentru „Rabla pentru aparate de aer condiționat” PNRR – bani pentru reciclare. Ce propune România la capitolul „Managementul deșeurilor” București – poziția 263 din 323 de orașe din Europa în privința calității aerului