• Despre Ecointeligența
  • Politica de confidențialitate
  • Cookies
  • Termeni și condiții
  • Contact
  • ecointeligenta.ro
  • Protecția mediului
  • Schimbări climatice
  • Energie
  • Deșeuri & reciclare
  • Autorități publice
  • Companii
  • Editorial
  • CĂUTARE
  • MMAP: Consultare publică cu privire la Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor contra poluării cu nitraţi

    Mircea Olteanu Mircea Olteanu -

    Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat a lansat o consultare publică privind proiectul Ordinului ministrului Mediului şi ministrului Agriculturii pentru aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniți din surse agricole, se arată într-un comunicat pe site-ul instituției.

    Activitățile agricole pot provoca probleme serioase din punctul de vedere al poluării apelor ca urmare a pierderilor de nutrienţi (azot şi fosfor). Dejecțiile animale şi resturile vegetale sunt surse potențiale pentru poluarea, în principal, cu substanţe organice şi nutrienţi. Descompunerea celor mai mulţi poluanţi conduce la scăderea oxigenului din apă amenințând supraviețuirea formelor de viaţă acvatică (plante, peşti, nevertebrate), se arată în Codul de bune practici.

    Printre efectele poluării mediului acvatic cu nutrienți se numără diminuarea potabilităţii apei, degradarea biodiversității; dezvoltarea accelerată a algelor, ce pot afecta sănătatea oamenilor şi animalelor; diminuarea valorii economice a apelor (de exemplu pentru pescuit şi turism).

    În ceea ce priveşte poluarea cu nitraţi a apelor, principalele surse sunt nitraţii proveniţi din mineralizarea produselor vegetale, deşeurilor şi dejecţiilor menajere sau din sectorul zootehnic, dar și nitraţii proveniţi din îngrăşăminte chimice.

    Autorii atrag atenția că îngrăşămintele, dacă nu sunt folosite corespunzător, pot deveni surse importante de poluare a mediului înconjurător şi în special a apelor.

    O cerinţă a bunelor practici agricole este ca fiecare producător agricol să aplice recomandările privind modul de utilizare a diferitelor tipuri de îngrăşăminte chimice sau organice şi să cunoască foarte bine condiţiile şi perioadele de aplicare ale acestora. Aceste cunoştinţe, alături de evaluarea corectă a cantităţilor de nitraţi din sol, permit producătorului agricol să optimizeze raportul între costurile suportate pentru îngrăşăminte şi valoarea producţiei obţinute, în condiţii de protecţie a mediului.

    Încărcarea resurselor de apă cu nutrienţi proveniţi din deversările dejecţiilor de la fermele de animale este o consecinţă negativă, atât a neglijenţei şi exploatării unor utilaje tehnologice şi a unor facilităţi de stocare defecte, cât şi a nerespectării legislaţiei în vigoare privind apa şi protecţia mediului. Pentru a evita poluarea mediului acvatic cu astfel de reziduri, Codul de bune practici recomandă depozitarea gunoiului de grajd în locuri special amenajate. Totodată, toate apele uzate din fermă trebuie colectate și depozitate cu grijă în bazine special destinate pentru colectarea apelor uzate sau în instalaţiile destinate iniţial colectării dejecțiilor.

    Te-ar mai putea interesa

    Câte stații de reîncărcare a automobilelor electrice sunt în România și care sunt promisiunile pentru următorii ani Klaus Iohannis: România trebuie să exploateze pădurile mult mai ecologic Populația de urși din România va fi estimată prin probe ADN. Programul, finanțat din fonduri UE

    Ultimele știri

    Care vor fi urmările dacă Ministerul Mediului va interzice centralele de apartament Autostrada Moldovei nu are autorizații de mediu Firmele care au câștigat licitația pentru colectarea deșeurilor din Sebeș, acuzate că nu își fac treaba