O cantitate imensă de deşeuri este generată în procesul de fabricație al electronicelor

Anual, la nivel mondial sunt generate aproape 2 miliarde de tone de deşeuri de diverse tipuri, dar acestea sunt doar cele vizibile şi conştientizate de majoritatea consumatorilor. O cantitate și mai mare de deșeuri este generată în cursul procesului de fabricaţie a smartphone-urilor, laptopurilor și a altor echipamente electrice și electronice, arată Asociaţia Respo DEEE, într-un comunicat citat de Adevărul.

”În fiecare an, pe mapamond se generează aproape 2 miliarde de tone de deşeuri de diverse tipuri, însă acestea sunt doar cele vizibile şi conştientizate de majoritatea populaţiei. Totuşi, există o cantitate imensă de deşeuri, aşa-zise invizibile, emisă în procesul de fabricaţie al echipamentelor electrice şi electronice, pe care consumatorul final nu o cunoaşte şi nici nu o percepe”, indică asociaţia,

În comunicat se mai precizează că 70% din gazele cu efect de seră sunt emanate în timpul procesului de fabricaţie a smartphone-urilor, laptopurilor sau tabletelor și doar o cincime din poluare are loc după folosirea produselor respective, prin faptul că acestea nu reciclate într-un mod ecologic la finalul ciclului de viaţă.

Pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, asociația recomandă consumatorilor să fie mai cumpătați în ceea ce privește achiziţia de noi produse electrice şi electronice.

“Producerea acestor echipamente implică folosirea unor cantităţi semnificative de metale, multe extrase prin minerit clasic, dar şi un consum uriaş de apă. a declarat Cristian Pocol, preşedintele asociației, precizând că pentru fabricarea unui smartphone cu o greutate de 200 de grame sunt generate 86 de kilograme de deşeuri invizibile, iar în cazul unui laptop este generată o cantitate de 1.200 de kilograme.

Pocol a explicat că pentru fabricarea unui simplu microcip  sunt consumați 16.000 litri de apă, 1,6 kilograme de combustibil şi 0,7 kg de substanțe chimice. Producţia echipamentelor electronice poluează astfel natura mai mult decât industria alimentară (1 kg carne vită generează 4 kg deşeuri) sau industria textilă (un pantalon din bumbac generează 25 kg deşeuri), a subliniat directorul asociației.

“Un smartphone conţine până la 70 de tipuri de metale, dintre care nu mai puţin de 17 sunt metale rare (aur, argint, paladium, scandiu, ytriu, lantan, etc). (…) În producerea microcipurilor, siliconul este componenta cea mai importantă. Acesta se extrage din quartz şi este găsit de obicei in nisip. Procesul de extragere implică însă o activitate minieră extinsă. Doar în 2019 s-au produs nu mai puţin de 634 de miliarde de microcipuri, iar impactul asupra mediului este covărşitor”, a mai afirmat Cristian Pocol.

Mai mult, pe lângă gazele cu efect de seră generate în timpul procesului de producție, multe componente sau echipamente electrice sau electronice sunt fabricate în Asia, astfel că este necesar ca acestea să fie transportate până în SUA sau Europa pe calea aerului sau a mării, două căi de transport foarte poluante.

”Nici energia consumată în procesul de producţie nu este energie verde ci se produce în majoritatea cazurilor prin arderea cărbunilor, o altă sursă considerabilă de poluare”, mai afirmă Pocol.

Informațiile publicate de Asociaţia Respo DEEE vin în contextul în care UE a decis să aplice Pactul Ecologic European, o serie de normative şi reguli stricte care vor transforma Blocul comunitar într-o economie modernă, competitivă şi eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

“Există cadru legislativ care trasează clar răspunderea producătorilor, însă, de foarte multe ori, aceste norme sunt doar teoretice. Producătorii trebuie să adopte, încă din faza de proiectare a produselor, unele soluţii care să reducă impactul asupra mediului înconjurător. Accentul trebuie să cadă pe ecodesign şi pe indicatorii eficienţi şi semnificativi ai presiunilor de mediu asociate procesului de producţie. Pentru un viitor sustenabil este necesar ca echipamentele electrice şi electronice să aibă o durată de viaţă mai lungă, să fie mai uşor de reparat şi reciclat şi să fie non-toxice în momentul în care ciclul de folosinţă al acestora încetează”, declară Cristian Pocol.

Uniunea Europeană a introdus în 2021 reguli noi privind dreptul la reparaţii, pentru a combate risipa.

”Producătorii trebuie să asigure piese de schimb cel puţin 10 ani după ce au introdus un model nou în UE si trebuie să pună la dispoziţia publicului informaţii cu privire la caracterul reutilizabil şi reciclabil al produselor. În cazul telefoanelor mobile, protejate până acum de secretele de fabricaţie, lucrurile au început să se schimbe. Marii producători sunt acum obligaţi să aibă service-uri abilitate care să asigure reparaţia lor mult mai uşoară a acestor device-uri”, adaugă Cristian Pocol, preşedintele Asociaţiei Respo DEEE.

Al doilea mare efort este acela de comunicare, în rândul consumatorului final, a faptului că aceste gadgeturi produc un impact negativ şi semnificativ asupra mediului înconjurător încă din faza de pre-producţie.

“Trăim într-o epocă a consumerismului, în care trendurile reduc până la o treime durata de viaţă a unui produs electronic. Am uitat că telefoanele, laptopurile sau tabletele pot să fie folosite mai mult de 2 ani sau să fie şi reparate. Acestea au ajuns astăzi un epanaj al statutului social, mai ales în rândul tinerilor. Este o chestiune de mentalitate, complet greşită. Nu trebuie să-ţi înlocuieşti telefonul doar pentru că apare un model nou, ci doar atunci când acesta pur şi simplu nu mai este funcţional. Trebuie să dăm dovadă de consumerism responsabil şi să nu uităm niciodată că un smartphone produce 86 de kg de deşeuri invizibile în procesul de fabricaţie”, declară preşedintele asociaţiei.