Reabilitarea termică a clădirilor ar mări concentrația unui gaz radioactiv care se află în pereții clădirilor

Reabilitarea termică a clădirilor, în special a grădinițelor li școlilor, va duce la o concentrație și mai mare de radon, o substanță cancerigenă, avertizează cercetătorii Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca.

Radonul este un gaz cancerigen și este considerat, după fumat, a două cauză în apariția cancerului pulmonar. Acest tip de gaz se formează în interiorul clădirilor, pătrunde ușor prin fisurile din pereți și fundație și se acumulează treptat în aerul de interior. Sursa principală a radonului în clădiri o reprezintă solul pe care este amplasată construcția.

„Cercetătorii UBB atrag atenția că, după reabilitarea termică a clădirilor în care își desfășoară activitatea majoritatea instituțiilor publice, școli și grădinițe, care au deja un nivel crescut de radon, concentrația acestuia va crește și mai mult, depășind cu mult limita maximă admisă și punând în pericol sănătatea copiilor și a angajaților care își petrec zilnic în aceste clădiri între 8-10 ore. Radonul este cel mai nociv poluant natural din mediul interior, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică”, explică cercetătorii de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj.

Specialiștii UBB din cadrul Laboratorului de încercări Radon “Constantin Cosma” (LiRaCC) studiază periodic efectele radonului asupra sănătății. „Radonul este un gaz cancerigen, căruia i se atribuie între aproximativ 15% din cele 14.000 de cazuri anuale de cancer pulmonar identificate în Europa. La nivel mondial, este considerat a fi a doua cauză principală a cancerului pulmonar după fumat. Expunerea prelungită la niveluri care depășesc 100 Bq/m3 este tratată ca o problemă serioasă de mediu și de sănătate publică”, susțin cercetătorii UBB.

În 20% din 400 de școli verificate se depășește limita admisă de radon

Reprezentanții Universității „Babeş-Bolyai” reamintesc că Uniunea Europeană a stipulat în Directiva CE 2013/59/Euratom obligația ca statele membre să monitorizeze şi să raporteze nivelurile de radioactivitate din surse naturale și antropice.

România are în implementare, încă din 2018, un Plan Național de Radon,  prin care măsoară concentrația de radon în aerul din clădiri precum școli, grădinițe și creșe, spitale și în alte tipuri de clădiri publice cu grad de ocupare ridicat.

Specialiștii arată că în 20% dintre cele 400 de școli deja investigate în această privință, concentrația de radon depășește limita admisă. Aplicarea unor lucrări pentru protecția față de radon sunt obligatorii, precizează reprezentanții universității clujene.

„Legislația din România prevede că nivelul de referință de la care se impune aplicarea remedierii pentru concentrația de radon este 300 Bq/m3, iar o astfel de expunere echivalează pentru sănătate cu realizarea a 150 de radiografii pulmonare pe an, respectiv cu efectele cauzate de fumatul a 16 țigări/zi”, explică cercetătorii clujeni.

Cercetări ignorate de autorități

Universitatea „Babeș-Bolyai” este deocamdată singura instituție din România care a făcut măsurători ale radonului și care are rezultate științifice importante în domeniu, bazate pe o experiență de peste 30 de ani de cercetare şi recunoscute de către CNCAN (Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare).

Cercetătorii UBB au tras un semnal de alarmă asupra riscului crescut în România în clădirile publice în care își desfășoară activitatea majoritatea școlilor și a grădinițelor și au înaintat Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor o serie de adrese cu scopul de a cuprinde în Ghidul de finanțare privind reabilitarea termică a clădirilor normele cu privire la reducerea concentrației de radon, dar până acum demersul acestora nu s-a soldat cu nici un rezultat.