Afacerile ilegale din România cu gaze fluorurate, produse care contribuie la încălzirea globală

Gazele care sunt folosite în aparate refrigorifice, de climatizare sau pompe sunt unele dintre cele mai nocive substanțe pentru atmosferă. În ultimii ani, UE a reglementat și limitat acest comerț. Însă aceste produse intră ilegal în Europa prin România. Țara noastră este a patru „putere” din Europa, atunci când vine vorba de importul acestor substanțe folosite de aparatele de aer condiționat sau de refrigerare.

Comerțul ilegal cu gaze fluorurate, o industrie puțin cunoscută opiniei publice, este considerată cea mai gravă infracțiune de mediu. Un raport făcut public de Environmental Investigation Agency (EIA) arată că potenţialul impact asupra climei al acestui tip de comerţ ilegal ar putea ajunge la echivalentul a 6,5 milioane de maşini care circulă în trafic timp de un an, potrivit informațiilor transmise de organizaţia de mediu 2Celsius.

România este una dintre țările care contribuie la comerul ilegal cu aceste gaze nocive pentru atmosferă. România a contribuit la introducerea ilegală pe piața europeană a unor cantități de gaze refrigerante (HFC, hidrofluorocarbonați) echivalente cu 16,3 milioane de tone de dioxid de carbon. 16% din aceste gaze nocive pentru atmosferă provenite din Europa au trecut sau au fost produse în România.

A patra „putere” din Europa

În topul ţărilor europene care au înregistrat importuri crescute de HFC, România ocupă locul al patrulea, după Austria, Letonia şi Malta, iar valoarea importurilor este cu 16% peste cota permisă din punct de vedere legal începând din 2018, conform unui raport al Agenţiei de Investigare a Mediului (EIA), citat de firma de consultanță în domeniu EMG Invest și Agerpres.

În România, dintre cele aproape 1.166 de companii active în acest domeniul, mai puţin de 100 au solicitat şi utilizează cota de importator şi cota de autorizaţie pentru import de echipamente preîncărcate.

Cele mai recente statistici sugerează că piaţa neagră a furnizat până la 34 de milioane de tone echivalente de HFC în 2018, iar tendinţa este de creştere, odată cu înăsprirea cotei UE care a intrat în vigoare în ianuarie 2021, potrivit EMG Invest. Precizăm că EMG Invest este o companie care asigură consultanţă şi suport pentru toţi operatorii economici care utilizează gaze refrigerante cu efect de seră.

Legislație incompletă

„Pentru a împiedica importurile ilegale, este necesar ca legislaţia din România să permită nu doar verificarea legitimităţii mărfurilor importate, ci să asigure trasabilitatea pentru întregul lanţ de aprovizionare. În acest sens, am iniţiat o campanie de cotă prin care comercianţii şi distribuitorii sunt informaţi şi încurajaţi să aplice pentru cota F-Gas (emisiile de gaze fluorurate cu efect de seră – n. r.), pentru a-şi face singuri importurile şi a renunţa la achiziţiile de gaz ilegal din piaţă”, a declarat Amalia Păvălucă, director general şi fondator EMG Invest.

Acestei inițiative s-au alăturat 30 de companii noi, „ceea ce este un real succes dacă ne gândim că, în ultimii ani, media firmelor româneşti care au solicitat şi utilizează cota F-Gas este egală cu numărul de companii noi înscrise în decursul a două luni”, potrivit sursei citate.

„Piaţa neagră a HFC are consecinţe devastatoare pentru afaceri, indivizi şi mediu. Pe lângă susţinerea activităţii infracţionale, orice companie implicată se expune unor riscuri grave de siguranţă, deoarece nimeni nu poate garanta calitatea cilindrilor importaţi ilegal sau a conţinutului acestora. Cercetările arată că 83% dintre cei care formează lanţul valoric al agenţilor frigorifici ştiu despre acest comerţ ilegal, iar 72% au primit cilindri de unică folosinţă, care sunt interzişi în Europa”, susţine Amalia Păvălucă.

Investigație în lumea gazelor

Environmental Investigation Agency a realizat o investigația asupra acestei industrii din România. Rezultatele arată că România este punctul de intrare al gazelor în Uniunea Europeană, după ce au descoperit o reţea de intermediari implicaţi în comerţ şi folosirea frecventă a mitei pentru a trece gazele peste graniţă.

„Investigatorii EIA au lucrat sub acoperire în România pentru a se infiltra în comerţul extrem de profitabil şi au găsit numeroşi furnizori dispuşi să le furnizeze ilegal gaze HFC, uneori chiar şi în cilindri de unică folosinţă, interzişi deja în UE”, spun reprezentanții organizației.

Investigatorii au găsit o creştere a comercializării HFC-404A, un gaz refrigerant extrem de puternic, a cărei folosire este interzisă în instalaţii mari de refrigerare. În 2020, acesta a reprezentat o treime din totalul capturilor de gaze fluorurate. ”Una dintre descoperirile incredibile este că aceste gaze ilegale erau transportate chiar şi în compartimentele de bagaje ale autocarelor fără cunoştinţa şoferilor şi a pasagerilor”, susțin reprezentanţii 2Celsius.

Vama nu controlează comerțul ilegal

Uniunea Europeană şi-a revizuit legislaţia pe gaze fluorurate în 2014 pentru a elimina HFC, o familie de gaze sintetice cu efect de seră de mii de ori mai puternice decât CO2 şi folosite în frigidere, aparate de aer condiţionat, protecţie împotriva focului, aerosoli şi spume. Pe măsură ce stocurile de micşorează şi preţurile cresc ca urmare a noilor cote europene, comerţul ilegal s-a dezvoltat.

Agenţia europeană estimează că ar fi undeva la 20-30% din volumul comerţului legal. Cu o cotă permisă de echivalentul a 100,3 milioane tone CO2, reiese faptul că volumul comerţului ilegal cu HFC care intră în UE ar fi la echivalentul a 30 de milioane de tone de CO2.

„Nu e nicio exagerare să spunem că stabilitatea societăţilor umane în viitor e la limită, iar timpul se scurge fără să luăm măsuri semnificative de combatere a schimbărilor climatice. Nu ne permitem niciun pas greşit în eforturile de a ţine creşterea temperaturii sub 1,5 grade C, iar amploarea comerţului ilegal cu gaze fluorurate ar trebui să sune alarma în UE – asta e cea mai mare infracţiune de care nu a auzit nimeni, iar asta trebuie să se schimbe repede. Comerţul ilegal este înfloritor şi pentru că investigaţiile şi amenzile sunt rare şi nu sunt pe măsura profiturilor din acest comerţ. În special corupţia la punctele de trecere din România trebuie rezolvată cu prioritate”, ține să sublinieze Clare Perry, director de Campanii Climatice la EIA.

Turcia, unul din principalii exportatori de gaze fluorurate

În raportul de specialitate se evidenţiază și faptul că un indicator al comerţului ilegal ar fi discrepanţa dintre exporturile raportate care ajung în UE şi importurile raportate ale UE, care au fost tot mai scăzute. În acest sens, importurile raportate prin registrul HFC al UE din 2017 arată o diferenţă de 9,1 milioane tone în 2019.

„Turcia pare să joace un rol important ca ţară sursă pentru importurile de HFC în 2018 şi 2019. De asemenea, numărul companiilor care raportează importuri de HFC s-a dublat din 2018 până în 2019, de la 895 la 1.694, multe dintre ele fără legături evidente cu afacerile de HFC, ceea ce indică oportunism infracţional”, punctează reprezentanții EIA.

Raportul EIA cuprinde și o serie de recomandări pentru soluţionarea comerţului ilegal cu HFC prin legislaţia europeană.

Studiu de caz: transport ilegal din Turcia

Transport ilicit de gaze fluorurate cu efect de seră capturat de autoritățile române în luna august 2020 cu sprijinul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și Gărzii Naționale de Mediu.

76 de tone de gaze fluorurate cu efect de seră au fost capturate în urma operațiunilor desfășurate de autoritățile române, pe baza informațiilor furnizate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Impactul potențial de încălzire globală al capturii este de 170.000 tone metrice de dioxid de carbon.

Anchetatorii Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) monitorizau un transport suspect din China care fusese descărcat în Turcia, scos din containerul său și redirecționat către UE. Documentele vamale care însoțeau transportul au arătat că hidrofluorocarburile (HFC-urile) erau pentru cinci destinatari diferiți din România. În plus, în majoritatea cazurilor, gazele fluorurate cu efect de seră au fost ambalate în butelii de unică folosință, care sunt interzise în UE încă din iulie 2007.

Legătura cu încălzirea globală

„În timp ce omenirea se îndreaptă către o creştere a temperaturii medii globale de 3 grade Celsius, mult mai mult decât limita de 1,5 grade Celsius recomandată prin Acordul de la Paris, ambiţiile europene de combatere a schimbărilor climatice sunt aruncate în aer de un fenomen aproape necunoscut: comerţul ilegal cu hidrofluorocarburi (HFC). Un nou raport lansat azi de Environmental Investigation Agency (EIA) arată că potenţialul impact asupra climei al acestui tip de comerţ ilegal ar putea ajunge la echivalentul a 6,5 milioane de maşini care circulă în trafic timp de un an”, avertizează reprezentanții organizației de mediu 2Celsius.

Potrivit aceeași surse, cercetarea EIA, intitulată „Europe’s most chilling crime – The illegal trade in HFC refrigerant gases”/„Cea mai înfiorătoare infracţiune din Europa – Comerţul ilegal cu gaze HFC refrigerante”, indică faptul că România este punctul principal de intrare în Europa al acestor gaze fabricate în China care vin prin Turcia sau Ucraina.

Despre gazele gaze fluorurate

Sunt trei grupe de gaze fluorurate, aşa-numitele „gaze F”: hidrofluorocarburi (HFC), perfluorocarburi (PFC) şi hexafluorură de sulf (SF6).

Deşi gazele fluorurate nu au proprietăţi de diminuare a stratului de ozon, majoritatea acestora au un înalt potenţial de încălzire globală (GWP).

• HFC constituie grupa cel mai des întâlnită de gaze fluorurate. Acestea sunt utilizate în diferite sectoare şi aplicaţii, cum ar fi ca agenţi de refrigerare în echipamentele de refrigerare, de climatizare şi pompele de căldură, agenţi de expandare pentru spume, substanţe de stingere a incendiilor, agenţi propulsori pentru aerosoli şi solvenţi.
• PFC sunt utilizate, în general, în sectorul electronic (de exemplu, pentru curăţarea cu plasmă a plăcilor de siliciu), precum şi în industria cosmetică şi farmaceutică (extracţia de produse naturale cum ar fi nutraceuticele şi aromele), dar, într-o măsură nesemnificativă, şi în refrigerare ca înlocuitori ai CFC – adesea în combinaţie cu alte gaze. În trecut, PFC erau utilizate ca substanţe de stingere a incendiilor şi pot fi încă întâlnite în sistemele mai vechi de protecţie împotriva incendiilor.
• SF6 este utilizată, în principal, ca gaz izolantşi pentru stingerea arcului electric de comutare în instalaţiile de distribuţie de înaltă tensiune şi ca gaz de acoperire în producţia de magneziu şi aluminiu.

Cum se face comerțul cu gaze fluorurate

Articolul 14 și articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 517/2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră (F GAS ) impune companiilor să raporteze anual, pentru anul calendaristic anterior, cu privire la producția, importul, inclusiv gazele din echipamente, exportul de gaze în vrac, utilizarea materiilor prime și distrugerea substanțelor enumerate în anexele I sau II din regulament.

Companiile trebuie să-și prezinte rapoartele folosind instrumentul electronic de raportare furnizat de Agenția Europeană de Mediu (AEM), accesibil de pe portalul gazelor F de pe site-ul Comisiei Europene.

”Producători, importatori sau exportatori care au produs, importat sau exportat o tonă metrică sau 100 tone de CO2 echivalent sau mai mult de gaze cu efect de seră fluorurate, inclusiv companii (producători sau importatori) cărora le-au fost transferate cotele”, susțin reprezenții Asociației Generală a Frigotehniștilor din România.
Este vorba de:

• Întreprinderi care au distrus o tonă metrică sau 1 000 de tone de CO2 echivalent sau mai mult de gaze fluorurate cu efect de seră.
• Întreprinderile care au utilizat ca materie primă 1 000 de tone de CO2 echivalent cu gaze fluorurate cu efect de seră
• Întreprinderi care au introdus pe piață 500 de tone de CO2 echivalent de gaze fluorurate conținute în produse sau echipamente (dar nu au obligația de a raporta dacă aceste gaze au fost cumpărate pe piața UE sau importate ca vrac („eliberate pentru liberă circulație”) înainte de a fi pune în echipament.
• Întreprinderile care au introdus pe piață echipamente preîncărcate de refrigerare, aer condiționat și pompe de căldură în care hidrofluorocarburile conținute în acest echipament nu au fost introduse anterior pe piața Uniunii.