Cât de departe este Compania de Sare să valorifice grafitul care ar valora anual 2 miliarde de euro

Unul dintre minereurile cele mai valoroase din România, aflate în administrarea Companiei Naționale de Sare – Salrom, ar avea o valoare de minimum două miliarde pe an. Din păcate, minele nu pot fi exploatate pentru că au fost închise și nu au nici avize de la Agenția Națională a Resurselor Minerale.

Cel mai mare producător de sare din România și unul dintre cei mai relevanți din regiune, Societatea Națională a Sării – Salrom, stă pe o comoară pe care nu o poate valorifica în perioada următoare, unul-doi ani. Reprezentanții Ministerului Economiei, acționarul principal de la Salrom, se tem că prețul minereului deținut de companie să nu se devalorizeze până când va putea fi extras.

Gorjul, județul comorii

Societatea Națională a Sării vrea să dezvolte până la anul resurselor sale de grafit din județul Gorj. Grafitul este folosit în lanțul de producție de baterii pentru mașini electrice. Valoarea unei tone de grafit este între 50.000 și 200.000 de euro. În minele din Gorj se scoteau până acum câteva decenii, cu echipamente rudimentare, 40.000 de tone de grafit. Valoarea acestor 40.000 de tone anuale ar fi astăzi, în cazul cel mai pesimist, minimum două miliarde de euro. Salrom se va lista la Bursa de Valori București pentru finanțarea acestui proiect, a confirmat ministrul Economiei, Claudiu Năsui.

Reprezentanții Ministrul Economiei nu-au spus care ar fi vizate, dar două cariere aflate în concesiunea Salrom, Ungurelașu și Cătălinu din Baia de Fier județul Gorj, sunt suficient de bogate în grafit ca să merite dezvoltarea exploatării. În 2013, Salrom a încercat să redeschidă cele două mine, deschise în 1979 (Ungurelașu) și în 1967 (Cătălinu), ne-a precizat și Cosmin Năsui, fostul ministru al Economiei.

Cele două mine au fost închise în anul 2006, respectiv 2004, pe motive de neprofitabilitate. Pînă atunci, România producea peste 40.000 tone grafit pe an. În urmă cu doi ani, minele era încă lăsată în paragină, potrivit presei locale.

Consultant german

În acest an, Salrom a scost la licitație un contract de consultanță pentru a putea exploata minereurile din Gorj. Consultantul german Roland Berger a câștigat licitația internațională pentru exploatarea rezervelor de grafit din România, care se află în câteva exploatații deținute de societatea națională a sării Salrom, a spus ministrul Economiei. Valoarea înțelegerii contractuale a fost de 400.000 de lei.

„România poate deveni un loc foarte important pentru industria bateriilor, iar asta în mod natural, fără subvenții sau scheme de ajutor de stat plătite tot din banii contribuabililor. Multe tehnologii moderne pentru fabricarea bateriilor și a panourilor solare folosesc grafenul, care se obține din grafit, produs pe care de asemenea vrem să-l fabricăm în România”, ne-a mai transmis Cosmin Năsui.

Zăcămintele ar putea fi exploatate câteva decenii

„Din ultimele prospecțiuni, zăcământul în cele două exploatații din zona Baia de Fier, Cătălinu și Ungurelașu, ar ajunge pentru câteva zeci de ani de exploatare, cu aplicarea tuturor normelor de mediu agreate de UE”, a mai precizat Năsui.

Rolul grafitului în tranziția energetică

Grafitul, care nu este un material atât de rar (se extrăgeau 600.000 de tone pe an), are mai multe aplicații industriale care-l fac important în actuala tranziție energetică. Pe de o parte, el este folosit în electrolizoare, unde prin descompunerea apei prin folosirea energiei electrice se obține hidrogenul, care este văzut drept una dintre cele mai importante surse de energie a viitorului. Pe de altă parte, el este folosit în industria bateriilor, alături de Litiu și Cobalt, și se cunoaște deja trendul de electrificare al transporturilor.

Și, poate cel mai important, grafitul este materia primă pentru grafen, despe care s-a spus că este materia primă a secolului XXI, un material cu proprietăți uimitoare care începe deja să fie folosit în noua industrie energetică.

Un material cu o rezistență extraordinară, de până la 200 de ori mai puternic decât oțelul dar de 1.000 de ori mai ușor decât o foaie de hârtie. Este cel mai bun conductor de electricitate de la ora actuală. El este obținut din grafit – substanță care este cunoscută popular mai ales pentru că o găsim în mina oricărui creion. Grafenul este o variantă bidimensională a grafitului (o foiță extrem de subțire, cea mai subțire posibil), atomi de carbon dispuși într-o rețea bidimensională. El a fost descoperit și izolat în anul 2004, prin exfolierea grafitului, de un grup de cercetători de la Universitatea din Manchester, lucru care le-a adus unora dintre ei Premiul Nobel pentru Fizică în anul 2010. Dacă puteți să vizualizați o foiță cu o grosime de doar un milimetru, în ea sunt nu mai puțin de trei milioane de straturi de grafen. Sau: o foiță de grafen de un metru pătrat cântărește 0,007 grame, dar poate susține o masă de 4 kilograme.

Socotit materialul revoluționar al secolului XXI, în plină eră a decarbonizării grafenul își găsește utilizări, printre multe altele, și în noua industrie energetică, pentru că este de departe cel mai bun conductor de electricitate și căldură. El poate și a început să fie folosit pentru realizarea de circuite integrate mult mai rapide, la construcția panourilor solare (costul de producție scade semnificativ), la unități de stocare și eliberare ultrarapidă a energiei (baterii).

S-a calculat, de exemplu, că gradul de conductivitate al unui panou solar cu grafen este cu 52% mai ridicat decât al unuia avansat care se fabrică acum la scară industrială. Iar o baterie cu grafen se încarcă de cinci ori mai repede decât una litiu-ion și înmagazineză cu 45% mai multă energie.