• Despre Ecointeligența
  • Politica de confidențialitate
  • Cookies
  • Termeni și condiții
  • Contact
  • ecointeligenta.ro
  • Protecția mediului
  • Schimbări climatice
  • Energie
  • Deșeuri & reciclare
  • Autorități publice
  • Companii
  • Editorial
  • CĂUTARE
  • Consiliul UE a aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR)

    Mircea Olteanu Mircea Olteanu -

    Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), în valoare de 29,2 miliarde de euro, a fost aprobat joi, 29 octombrie, de către Consiliul UE, a anunțat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

    Andrej Šircelj, ministrul de finanțe al Sloveniei, țară care deține președinția prin rotație a Uniunii Europene a anunțat joi că liderii UE ”au confirmat evaluările pozitive ale planurilor de redresare și reziliență ale Estoniei, Finlandei și României”.

    Planul de reziliență al României a primit anterior aprobarea Comisiei Europene, pe data de 27 septembrie.

    Premierul demis Florin Cîţu a afirmat joi că România ar putea primi primele fonduri începând din luna decembrie.

    Din cele 29.2 miliarde de euro, valoarea granturilor se ridică la 14,2 miliarde de euro, iar împrumuturile au o valoare cumulată de 14,9 miliarde de euro.

    PNRR-ul României prevede alocarea a 41% din fonduri către investiții și reforme privind mediul și tranziția „verde”, iar 21% pentru digitalizare.

    Planul naţional de redresare şi rezilienţă prevede alocarea a 11,9 miliarde de euro pentru proiecte în domeniul protecției mediului și tranziției verzi, inclusiv 1,88 miliarde de euro pentru sisteme de apă şi canalizare; 1,37 miliarde de euro pentru împăduriri şi protejarea diversității; 1,2 miliarde de euro pentru managementul deşeurilor; 2,2 miliarde de euro alocate Fondului pentru Valul Renovării; 2,1 miliarde de euro vor fi direcționate spre Fondul local pentru tranziția verde şi digitală a UAT-urilor.

    Totodată, fondurile alocate pentru sectorul de transport și cel al energiei includ proiecte verzi, realizarea a 625 hectare de perdele forestiere, implementarea unui nou sistem de taxare „poluatorul plătește” în domeniul auto sau instalarea a 400 km rețea de distribuţie gaz metan si altele cu emisii scăzute de carbon.

    Printre aceste măsuri se numără și eliminarea treptată a producției de energie electrică pe bază de cărbune și lignit până în 2032.

    De asemenea, evaluarea Comisiei Europene a indicat că niciuna dintre măsurile incluse în plan nu prejudiciază în mod semnificativ mediul.

    Te-ar mai putea interesa

    Câte stații de reîncărcare a automobilelor electrice sunt în România și care sunt promisiunile pentru următorii ani WWF susține că bilanțul la 6 luni de la operaționalizare SUMAL 2.0 arată ineficiența programului Reabilitarea termică a clădirilor ar mări concentrația unui gaz radioactiv care se află în pereții clădirilor

    Ultimele știri

    Care vor fi urmările dacă Ministerul Mediului va interzice centralele de apartament Autostrada Moldovei nu are autorizații de mediu Firmele care au câștigat licitația pentru colectarea deșeurilor din Sebeș, acuzate că nu își fac treaba