UPDATE Contractul colectării gunoaielor care a făcut mizerie în București. Contractul Primăriei Sector 1 cu Romprest nu poate fi reziliatpe motiv de stare de urgență

Cel mai mare scandal dintre administrația publică și mediul privat s-ar putea finaliza la începutul acestei săptămâni. Dacă Prefectura Capitalei va accepta, marți, declararea stării de urgență în Sectorul 1 din cauza gunoaielor de pe străzi, atunci primăria va putea anula contractul cu Compania Romprest Service SA. Din informațiile obținute de EcoInteligența reiese însă că această decizie nu va fi luată de prefectul Alin Stoica.

UPDATE:

Prefectul Capitalei, Alin Stoica, a anunțat joi că nu poate da curs solicitării Primăriei Sector 1 de a declara starea de urgență din cauza scandalului strângerii gunoaielor.  Decizia acestuia s-a bazat pe un raport al Gărzii de Mediu București, dar și pe faptul că de luni s-a început strângerea gunoaielor, iar declararea stării de urgență devenise tardivă.

ARTICOLLUL INIȚIAL:

„Am primit parțial de la Agenția de Mediu un răspuns că dumnealor au monitorizat eventuale depășiri ale indicatorilor, concentrații de gaze sau PM10, PM 2, nu au descoperit depășiri ale acestora. Direcția de Sănătate Publică a luat măsuri împotriva prestatorului, a amendat prestatorul cu 4.000 de lei și a dispus ca acesta să-și reia activitatea pentru spitale în 12 ore, ceea ce s-a întâmplat și către populație în 48 de ore și la fel lucrul acesta am văzut că se întâmplă. Avem și așteptăm pentru mâine Garda de Mediu să ne răspundă care sunt lucrurile pe care dumnealor le-au identificat (…) Garda de Mediu urmează să prezinte raportul mâine, sunt în control la Romprest şi la Primăria Sectorului 1 și aceștia vor avea niște concluzii în urma controlului”, a menționat Alin Stoica, într-o declarație pentru presă.

EcoInteligența a aflat că prefectul Stoica optează să nu declare starea de urgență, ci să acorde un ultim avertisment către Romprest pentru a nu mai întrerupe strângerea gunoaielor de pe străzi.

Reprezentanți ai Companiei Romprest Service SA au transmis pentru EcoInteligența că nu au nicio teamă că înțelegerea va fi ruptă, mai ales că firma a început să strângă gunoiul. Chiar și într-un scenariu nefavorabil Romprest, conducerea va ataca în instanța orice decizie de declarare a stării de urgență.

• Mizele deciziei

Dacă prefectul ar decide aprobarea stării de urgență în Sectorul 1, primăria condusă de Clotilde Armand ar putea rupe contractul cu Romprest și organiza o nouă licitație pentru desemnarea operatorului care să colecteze gunoiul din acest sector.

Dacă prefectul respinge solicitarea Primăriei Sector 1, atunci continuă războiul șicanelor dintre administrația de sector și Romprest.

Cel mai avantajos contract de colectare a deșeurilor

Scandalul pleacă de la sumele cerute de Romprest de la primărie pentru serviciile efectuate în 2020 și 2021. Clotilde Armand, primarul din Sectorul 1, consideră că este imposibil ca firma de curățenie să fi strâns gunoiul și să fi măturat străzi de șapte ori pe zi, așa cum reiese din solicitările de plată ale Romprest. Decizii ale corpului de control al instituției și ale Curții de Conturi sunt documentele pe care se sprijină refuzul lui Clotilde Armand de a plăti cât cere societatea amintită.

Contractul dintre Romprest și Primăria Sectorului 1 a fost semnat în 2008, pe o perioada de 25 de ani, în timpul mandatului fostului primar Adrian Chiliman (2004 – 2015). În perioada 2016 – 2020, sectorul a fost condus de Daniel Tudorache. Acesta din urma ocupase anterior, între anii 2008 si 2011, funcția de viceprimar al Sectorului 1.

Suma bugetată pentru acest an pentru salubrizarea din Sectorul 1 este de 125 milioane lei. Însă, în 2020, Romprest a emis facturi de 320 de milioane de lei. Ilie Bolojan, primarul Oradea, a calculat că gunoiul din Sectorul 1 este de cinci ori mai scump față de cel din municipiul bihorean.

Romprest i-a trimis pe 26 mai Primăriei Sectorului 1 o notificare din care reiese că societatea ar avea de încasat 96 de milioane pentru serviciile prestate anul trecut și încă 38,7 milioane pentru servicii din 2021.

Pe data de 2 iulie 2008, se semna contractul cu Romprest care era anunțat la o valoare anuală de 60,4 milioane de lei pe an. Însă, de la 60 de milioane de lei pe an, Romprest a ajuns să ceară 320 de milioane de lei pe an, motivând că realizează servicii repetate de colectare, măturare și chiar de spălare a străzilor.

Doua firme – Masoti și Supercom – au contestat la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor procedura de licitație. CNSC a respins ambele contestații în 15 ianuarie 2008.

Ancheta DNA

DNA a solicitat, în luna mai, Primăriei Sectorului 1, în regim de urgență, lista cu tarifele de salubrizare lunare practicate de compania Romprest din 2008 până în 2018 pentru măturat manual și mecanizat, răzuit rigole, spălat și stropit carosabil. Solicitarea DNA a fost făcută pe data de 26 mai 2021, iar informațiile trebuie predate în copie conformă cu originalul până la data de 3 iunie 2021.

În martie, primarul Clotilde Armand anunța că primăria Sectorului 1 a predat procurorilor DNA contractul de delegare a gestiunii de salubrizare, încheiat între Consiliul Local și compania Romprest, în anul 2008 și alte acte adiționale. „Cei care au prejudiciat cetățenii Sectorului 1 cu peste 117 milioane de lei să fie trași la răspundere”, a scris Armand pe Facebook.

Costurile au fost mutate la privați

Consiliul Local al Sectorului 1 a adoptat pe 20 mai – tot la inițiativa lui Clotilde Armand – o hotărâre care prevede că toate persoanele juridice din sector vor fi obligate să încheie contracte cu Romprest și să plătească între 0,52 și 0,65 de lei per kilogramul de gunoi ridicat.

Celor care nu încheie contract sau îl denunță pe cel existent primăria le va percepe sub formă de taxă suma de achitat către Romprest. Iar banii strânși vor ajunge, în cele din urmă, tot la firma de salubritate.

În acest fel, parte din cheltuiala cu gunoiul care acum împovărează primăria va fi suportată de societățile comerciale.

Cele două tabere din Romprest

Compania Detaco LTD, acționar cu 42,6% în Romprest și controlată de Maricel Păcuraru, a anunțat la începutul anului, într-un comunicat de presă că că s-a aliat cu Compania Naționala Aeroporturi București SA (care deține 10% din acțiunile Romprest) pentru a numi o nouă conducere executivă a companiei.

În acest moment, conducerea executivă a companiei este asigurată de directorul Marian Bogdan Adimi, susținut de celălalt acționar semnificativ, Andrei Drăcea.

Potrivit termene.ro acționarii Companiei Romprest Service SA sunt: Detaco LTD (Canada) – 42.69 %, Europrest Invest SRL (România) – 30 %, Premium Management Team SRL (România) – 13.76 , Compania Națională Aeroporturi București (România) – 10 % și Firstcom LLC (SUA) – 3.54 %.

Detaco LTD Canada este deținută de compania românească Magnum International Consulting, al cărei unic acționar este Paul-Cătălin Ionescu-Păcuraru, fiul de 27 de ani al lui Maricel Păcuraru, patronul Realitatea PLUS. Păcuraru jr. a preluat acțiunile Detaco LTD Canada de la Alexandru Cosmin Walter, fiul fostului patron, Florian Walter (fost Bucșă, decedat în 2019, fin al fostului ministru PSD al Transporturilor, Miron Mirea).

În schimb, companiile Europrest Invest și Premium Management Team sunt deținute de Andrei-Mihai Drăcea, un cetățean român născut la Moscova în 1966, cu afaceri cu statul în domeniul sănătății. Drăcea controlează, așadar, 43,76% din Romprest.

Este pachetul de acțiuni la Romprest preluat în 2014 de la fondul de investiții 3i Group PLC de către oamenii de afaceri Dragoș Dobrescu, zis Milionarul fără chip, și Radu Budeanu, patronul CanCan și Gândul, ambii membri ai grupului de la Monaco. Dobrescu a preluat 30 la sută din acțiunile Romprest prin firma Europrest Invest SRL, iar Budeanu, 13,76%, prin Premium Management Team.

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, în octombrie 2010, Dragoș Dobrescu a vândut 99,9% din Europrest Invest către Energymixx Europe – S.A. În februarie 2017, Energymixx Europe – S.A. (redenumită Europrest S.A.) i-a cedat firma Europrest Invest lui Andrei-Mihai Drăcea.

În august anul trecut, Drăcea a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni la Premium Management Team de la Radu Budeanu. Așadar, acum, Drăcea controlează 43,76 la sută din Romprest. De menționat că administrator la Europrest Invest este Bogdan Adimi, fost șofer si paparazzo, actual vicepreședinte al CA al Romprest și director adjunct.

Orlando Valache era membru în CA al Romprest și administrator al operatorului de salubritate din partea Premium Management Team pe când această firmă era deținută de Radu Budeanu.

Și în fine, acționarul minoritar Firstcom LLC din SUA este reprezentat de Marian Măgureanu, alt administrator al Romprest, fiul fostului director al SRI post-decembrist, Virgil Măgureanu.

De observat că, în acest moment, nici una dintre grupările care dețin Romprest – Păcuraru vs Drăcea – nu deține pachetul de control în companie. Orice decizie majoră în operatorul de salubritate ar trebui arbitrată de Compania Națională Aeroporturi București SA, companie controlată de Ministerul Transporturilor (80% din acțiuni).

Romprest SA a avut anul trecut o cifră de afaceri de 241 milioane de lei, un profit de 23 milioane de lei și 2.600 de angajați.