• Politica de confidențialitate
  • Cookies
  • Termeni și condiții
  • ecointeligenta.ro
  • Protecția mediului
  • Schimbări climatice
  • Energie
  • Deșeuri & reciclare
  • Autorități publice
  • Companii
  • Editorial
  • CĂUTARE
  • De ce s-a prăbușit Cascada Bigăr. Variantele în care păstrăvăria sau mușchii au distrus obiectivul turistic

    Marian Păvălașc Marian Păvălașc -

    Specialiștii de mediu din Caraș-Severin susțin că stânca pe care se scurgea Izvorul Bigăr s-a prăbușit din cauza devierii cursului apei spre o păstrăvărie situată lângă cea mai cunoscută cascadă din România. Reprezentanții Romsilva resping această variantă și au propria ipoteză.

    Cert este că niciuna dintre părți nu a prevăzut dezastrul natural de luni după-amiază, atunci când prăbușirea stâncii a dus practic la distrugerea cascadei. Incidentul va cauza cel mai probabil și falimentul investițiilor turistice din zonă.

    Cascada Bigăr a devenit cunoscută internațional, dar și la noi în țară, după ce site-ul The World Geography a alcătuit în anul 2013 o listă cu cele mai impresionante cascade din lume. Pe primul loc se afla în acest top Cascada Bigăr din Caraș-Severin. Anterior, în septembrie 2010, un ghid turistic internațional, National Geographic Traveler – Romania, făcea pentru întâia oară prezentarea acestei cascade în presa turistică de specialitate. Clasamentul The World Geography a fost preluat de publicația The Huffington Post, iar apoi de presa internă și internațională. Faima i-a dus, în parte, după cum vom afla și sfârșitul. Cascada este situată în comuna Bozovici, județul Caraș Severin.

    De ce s-a prăbușit cascada Bigăr. Varianta păstrăvăriei

    Dacă păstrăvăria e de vină pentru prăbușirea stâncii cascadei, două ar fi fost deciziile care au dus în cele din urmă la dezastrul natural. Ambele au legătură cu Păstrăvăria Valea Miniș, amplasată lângă cascadă, obiectiv deținut de Romsilva.

    Păstrăvăria Miniș este alimentată cu apă din pârâul cu același nume și cu apă din Izvorul Bigăr, este situată la 12 kilometri de localitatea Bozovici și la circa 100 metri de cascada Bigăr, pe DN 57 Reșița – Anina – Bozovici. Are o capacitate de producție de 50 de tone/an și cresc de asemenea cele două varietăți de păstrăv de consum, conform datelor obținute de la Romsilva.

    De peste patru decenii, Direcția Silvică a județului Caraș-Severin comercializează păstrăv prin cele patru amenajări de acvacultură construite în epoca ceaușistă: Topleț, Miniș, Valea Bei și Semenic. Producția anuală este de aproximativ 150-170 de tone. Însă, perioada de după Revoluție a dus la sistarea activităților de acvacultură din zonă.

    În opinia activiștilor de mediu, păstrăvăria este motivul principal al distrugerii cascadei. Ghidul Mircea Jumanca a explicat pentru EcoInteligența cum această păstrăvărie a distrus stânca Bigărului. „Travertinul, roca din care este formată acea cascadă, este un calcar care se depune constant odată cu trecerea apei dulci. Dar apa din izbucul care alimenta cascada a fost deviată pentru o păstrăvărie, astfel că roca nu a mai avut parte de necesarul ei natural”, a explicat acesta. Publicația Deutsche Welle a publicat pentru prima data varianta susținută de Jumanca.

    Însă aceasta ipoteză a fost susținută și de alți activiști de mediu. Teodora Sinculeț, fostul biolog al Parcului Național Semenic-Cheile Carașului, consideră că de vină este și intervenția asupra sursei de apă de către Romsilva, care a luat apă din izbucul ce alimenta cascada pentru o păstrăvărie. De asemenea, Teodora Sinculeț spune că este vorba despre un habitat prioritar la nivel european și susține că este greu de crezut că există avizul Consiliului Științific al Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița pentru astfel de intervenții. „Este o greșeală cu repetiție. Și în 2007 a mai căzut o parte, trebuia de atunci să fie un semnal de alarmă pentru Romsilva, care a fost un extrem de prost administrator dar și pentru Consiliul Științific”, mai spune Sinculeț pentru reșița.ro.

    De ce s-a prăbușit cascada Bigăr. Varianta Romsilva: mușchii au distrus cascada

    Regia Națională Romsilva a făcut publice luni noi imagini video cu prăbușirea unui perete al cascadei Bigăr din județul Caraș-Severin, din care se vede cum o bucată uriașă de rocă se desprinde și cade. Romsilva arată de asemenea într-un comunicat de presă că peretele de rocă s-a prăbușit din cauze naturale, „în urma acumulării în timp a travertinului și a mușchiului”.

    Instituția de stat a respins informațiile lansate de un activist de mediu, potrivit căruia „prăbușirea cascadei Bigăr ar fi fost provocată de captarea apei de către păstrăvăria Valea Miniș”, catalogându-le drept false.

    „Păstrăvăria Valea Miniș a fost construită în perioada 1986-1988, inclusiv o lucrare de captare pe izvorul Bigăr, iar în ultimii 33 de ani nu s-a mai efectuat nicio lucrare suplimentară, deci NU aceasta este cauza prăbușirii cascadei”, arată Romsilva.

    Te-ar mai putea interesa

    Administrația Fondului de Mediu a terminat fondurile și pentru „Rabla pentru aparate de aer condiționat” Autoritățile locale din Brașov, Galați și Cluj-Napoca, cele mai eficiente în privința combaterii poluării Ministrul Mediului a prezentat 15 programe destinate autorităților publice locale

    Ultimele știri

    PNRR – bani pentru reciclare. Ce propune România la capitolul „Managementul deșeurilor” București – poziția 263 din 323 de orașe din Europa în privința calității aerului Polenizatorii în Europa. 15 miliarde de euro, venitul anual agricol al UE atribuit direct polenizatorilor