Groapa de gunoi din vârful muntelui. CJ Suceava riscă să returneze UE 7 milioane de euro dacă investiția nu intră în folosință în acest an

În 2007 era anunțat proiectul uneia dintre cele mai cunoscute gropi de gunoi din România. Este vorba de platforma de deșeuri din vârf de munte așa cum a devenit cunoscută groapa de gunoi din Pasul Mestecăniș – județul Suceava.

Deși lucrările au fost finalizate încă din 2016, iar peste trei ani Consiliului Județean (CJ) Suceava a făcut recepția finală a lucrărilor finanțate cu bani europeni, platforma de gunoi nu poate fi utilizată. Asta din cauza unor procese între CJ Suceava, Primăria Pojorâta (localitatea unde este situată platforma de gunoi) și mai mulți locuitori ai județului. Aceștia se opun proiectului gropii de gunoi, pe motiv că ar afecta mediul înconjurător dintr-o zonă declarată în 2017 stațiune turistică.

Proiectul, pe scurt

Autoritățile județene sucevene au pus în aplicare în Pasul Mestecăniș un proiect cu fonduri europene, mai precis crearea Depozitului ecologic de deșeuri Pojorâta în zona Mestecăniș. Proiectul prevede, printre altele, închiderea vechilor gropi de gunoi, unele dintre ele situate chiar pe malul râurilor, și construirea a două depozite ecologice de gunoi — la Moara și Pojorâta -, în care să ajungă gunoiul din tot județul.

Depozitul ecologic de gunoi de la Pojorâta este parte a unui proiect mai amplu intitulat Sistemul de management integrat al deșeurilor (SMID) din județul Suceava. A fost aprobat de Comisia Europeană în 30 martie 2011.

Și cu groapa închisă, și cu banii înapoi la UE

Dacă groapa de gunoi nu va fi folosită în acest an, CJ Suceava riscă să înapoieze Comisiei Europene suma primită ca finanțare, este vorba de 7 milioane de euro.

În septembrie 2017, mai mulți locuitori ai localității Pojorâta – Suceava, au atacat în instanță o hotărâre a Consiliului Local care aproba construirea unei gropi de gunoi pe vârful unui munte, foarte aproape de locuințele lor.

Fostul vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava Viorel Seredenciuc este convins că CJ va câștiga definitiv ultimul proces vizând groapa ecologică de gunoi din Pasul Mestecăniș, astfel încât platforma să devină funcțională. El a declarat că ultima etapă o reprezintă soluționarea recursului din procesul intentat de o firmă de avocatură din Cluj (Societatea Civilă Profesională de Avocați Plopeanu &Ionescu) și câștigat de Consiliu. Viorel Seredenciuc a precizat că recursul va fi judecat la Tîrgu Mureș.

Casă de avocatură din Cluj a depus de altfel și o plângere penală la DNA, în ianuarie 2018, împotriva autorităților locale din Suceava, Iași și Bacău, pe care le acuză de mai multe infracțiuni de abuz în serviciu și fals intelectual în ceea ce privește construcția gropii de gunoi de la Pojorâta (jud. Suceava), din Pasul Mestecăniș. Plângerea este tot în lucru și în acest moment.

De asemenea, Seredenciuc a afirmat că este așteptată și autorizația de mediu, după ce studiile unei instituții de sănătate publică din Iași au indicat că nu este pusă în pericol sănătatea populației din zona platformei ecologice. Viorel Seredenciuc a mai adăugat că după darea în folosință a gropii de la Pojorîta, acolo vor fi duse 20% din deșeuri, iar celelalte vor fi transportate în continuare la Moara.

Tribunalul Suceava a dispus, la 20 iunie 2018, anularea Hotărârii Consiliului Local Pojorâta nr. 80/2016 privind transferul terenului aferent gropii de gunoi Mestecăniș din proprietatea comunei Pojorâta în proprietatea Consiliului Județean Suceava, sentință atacată cu recurs de Consiliul Județean și Primăria Pojorâta. Între timp, la 28 noiembrie, Tribunalul Suceava a decis suspendarea autorizației de construire a gropii de gunoi Pojorâta până la pronunțarea instanței de fond. Consiliul Județean Suceava ar putea fi obligat să restituie către UE peste 27 de milioane de lei dacă pierde procesele cu localnicii din Pojorâta, locuitori care acuză grave încălcări ale reglementărilor de mediu când s-a stabilit ca această groapă de gunoi să fie amplasată în pasul Mestecăniş.

În mai 2018, judecătorii instanței supreme au decis strămutarea procesului, iar Curtea de Apel Iași a decis rejudecarea procesului, care a început în toamna lui 2020. Atunci, instanța a decis să respingă cererile locuitorilor din Suceava în disputa cu autoritățile sucevene pe motiv de neplata taxei de timbru.

Avocatul CJ Suceava: Valeriu Stoica

În aceste procese cu locuitorii județului, CJ Suceava a apelat la firma de avocatură condusă de Valeriu Stoica. Începând cu 2018, Consiliul Județean Suceava condus de liberalul Gheorghe Flutur a plătit, în urma votului consilierilor, 375.000 de lei casei de avocatură condusă de Valeriu Stoica pentru un proces care are ca obiect anularea autorizației pentru controversata groapă de gunoi construită în vârf de munte, la Mestecăniş.

În total, instituția condusă de Gheorghe Flutur a acordat contracte de 375.000 de lei pentru cabinetul de avocatură al fostului coleg de partid, Valeriu Stoica.

Consiliul Județean Suceava a explicat pentru ECOINTELIGENȚA că a fost aleasă casa de avocatură a lui Valeriu Stoica având în vedere „gradul de notorietate dobândit prin acumularea experienței cât și numărul de procese câștigate”, Stoica și Asociații fiind „una dintre cele mai prestigioase societăți de avocatură din România”, care „a câștigat recunoaștere națională și internațională în lumea dreptului și a mediului de afaceri”. Conform aceluiași răspuns, la CJ Suceava sunt angajați 18 consilieri juridici, din care doar 5 apără interesele instituției în procesele pe care le are, însă nu în cauze atât de importante precum anularea autorizației de construire a gropii ecologice de la Pojorâta.

Groapă de gunoi într-o stațiune turistică

Comuna Pojorâta, localitatea în care a fost construită groapa de gunoi din Pasul Mestecăniş, a fost declarată de Guvernul României stațiune turistică de interes local, potrivit unei hotărâri adoptate de Guvern în ședința din 16 februarie 2017.