• Politica de confidențialitate
  • Cookies
  • Termeni și condiții
  • ecointeligenta.ro
  • Protecția mediului
  • Schimbări climatice
  • Energie
  • Deșeuri & reciclare
  • Autorități publice
  • Companii
  • Editorial
  • CĂUTARE
  • Octavian Berceanu, Garda de Mediu: Bucureștiul importă și exportă poluare

    Mircea Olteanu Mircea Olteanu -

    Octavian Berceanu, comisarul general al Gărzii de Mediu, a declarat recent la postul PRO TV că sursele poluării din București sunt extrem de variate, de la poluarea sezonieră venită din zonele deșertificate din sudul Olteniei, la poluarea din cauza șantierelor din oraș sau ca urmare a arderilor de deșeuri și până la traficul auto.

    „Există o poluare pe care noi o importăm în București, o poluare pe care o producem aici și o poluare pe care o exportăm în zonele limitrofe”, a precizat șeful Gărzii de Mediu.

    Oficialul a afirmat că „poluarea pe care o importăm este sezonieră. Vine din zona sahariană a Olteniei, zona deșertificată. Aproape o sută de mii de hectare sunt deșertificate în Oltenia și neacoperite cu vegetație. La un vânt mai puternic praful este ridicat trece deasupra Bucureștiului, se depune și ajunge până la Iași. Chiar dacă Bucureștiul ar avea o centură verde amploarea acestui nor de praf ar trece și peste centura verde. Vorbim de nori de praf care ajung la înălțimi de peste 100 de metri înălțime. Soluția este să punem vegetație forestiere, să plantăm păduri acolo unde este nisipul”.

    O altă sursă majoră este cea produsă în zona periurbană a Bucureștiului, în zonele industriale, de arderile ilegale în județul Ilfov sau Giurgiu. Potrivit comisarului general, în aceste zone „avem mici făbricuțe, avem depozite necontrolate de deșeuri. Avem arderi ilegale de deșeuri pentru fracția metalică”.

    De asemenea, transportul molozului de pe șantierele din București reprezintă o sursă majoră de poluare. „Apare o poluare din cauza construcțiilor, procesului tehnologic, încă nu au învățat șantierele din România să se comporte ca cele din Europa și Marea Britanie și să curețe aproape cu o cârpă anvelopele camioanelor care ies de acolo. Aceste șantiere în ultimii 2 ani au livrat foarte mult moloz către zonele periferice ale Bucureștiului unde le-au depozitat”, a explicat oficialul.

    Traficul auto este o altă problemă în condițiile în care nivelul de congestionare în București este unul foarte mare, a mai afirmat Octavian Berceanu, care a explicat că autoturismele blocate în trafic rămân cu motorul aprins, aspect care agravează emisiile de noxe.

    „Nefiind un curent de aer puternic, atunci rămân și plutesc la nivelul solului și iarăși senzorii se înroșesc foarte repede. Este foarte puternic resimțit de oameni”, a subliniat oficialul.

    Un alt factor care sporește nivelul poluării este faptul că străzile nu sunt curățate, lucru care permite ridicarea și răspândirea prafului în tot Bucureștiul.

    „Nu măturatul este soluția, ci aspiratul sau spălatul străzilor. Așa cum se întâmplă în orașele din afară. Nu am văzut afară oameni măturând străzile. Totul este automatizat și așa ar trebui să fie”.

    Octavian Berceanu a vorbit și despre poluarea provenită din încălzirea rezidențială, în special de cazurile în care aceasta se face cu diverse materiale extrem de poluante și toxice.

    „La noi din motive electorale, clasa politica sau instituțiile statului nu au vrut să vorbească. Este vorba de poluarea provenită din încălzirea rezidențială. Toată lumea a arătat cu degetul spre încălzirea centralelor de apartament, că poluează foarte mult. Da, poluează, dar nimeni nu vorbește despre poluarea prin încălzirea caselor cu sobe. În aceste sobe în care nu intră gaz, ci intră o gamă largă de materiale, multe dintre ele care degajă miros puternic, substanțe nocive, toxice, bucăți de mobilă, uleiuri, PAL, OSB, diferite lucruri, cărbuni foarte mult. Încălzirea asta este controlată în celelalte state. Există niște statistici, niște măsurători făcute, niște programe. Problema pe care o avem noi în București cu încălzirea prin sobe o are Amsterdamul, o are Rotterdamul, o are Viena, Budapesta, în Nordul Italiei. Nu este doar o problemă inventată de noi, de români la București. O găsim și la Craiova, Constanța, Timișoara, Arad, Cluj. O problemă față de care celelalte state au avut o abordare clară, au făcut măsurători, au venit cu programe”, a mai spus oficialul

    Pentru a rezolva această problemă, comisarul propune un program de tipul rabla care să permită locuitorilor din toată țara să înlocuiască sobele vechi cu unele mai performante și mai ecologice.

    Te-ar mai putea interesa

    Administrația Fondului de Mediu a terminat fondurile și pentru „Rabla pentru aparate de aer condiționat” Autoritățile locale din Brașov, Galați și Cluj-Napoca, cele mai eficiente în privința combaterii poluării Ministrul Mediului a prezentat 15 programe destinate autorităților publice locale

    Ultimele știri

    PNRR – bani pentru reciclare. Ce propune România la capitolul „Managementul deșeurilor” București – poziția 263 din 323 de orașe din Europa în privința calității aerului Polenizatorii în Europa. 15 miliarde de euro, venitul anual agricol al UE atribuit direct polenizatorilor