Oficial APM: Poluarea din București – cauzată de populația care se încălzește cu combustibil solid

Poluarea aerului din București vine în special din zonele mărginașe ale orașului, acolo unde populația se încălzește cu combustibil solid, de la cărbune la lemn și deșeuri de lemn, paleți, placaje și alte materiale ieftin, dar foarte poluante, a explicat Gabriel Ciuiu, șef al serviciului moni­to­rizare și laboratoare în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului (APM), în cadrul unui interviu pentru publicația Formula AS.

”Ce nu înțelege populația este că de cele mai multe ori nu există un poluator unic pe care Garda de Mediu să-l descopere, ci mii de surse mici, provenite de la încălzirea rezidențială de iarnă. Peste 70% din episoadele de depășiri ale PM-urilor au loc în perioada octombrie – martie”, a declarat oficialul, care a precizat că ”poluare vine ca un val de la exterior spre interior, de cele mai multe ori seara, din zonele mărginașe ale orașului, acolo unde populația se încălzește cu combustibil solid”.

Gabriel Ciuiu a adăugat că aceste episoade de poluare reprezintă ”un cumul de factori, în care condițiile meteo – inversiunea termică, calmul atmosferic joacă un rol important. Condițiile defavorabile de dispersie fac ca masele de aer să nu se mai de­plaseze nici orizontal, nici ver­tical, iar polu­anții să rămână la sol mai mult timp”.

Pe de altă parte, în ceea ce privește arderile ilegale de deșeuri, oficialul a afirmat că se îndoiește că acest fenomen al arderilor contribuie la poluarea din oraș. ”De cele mai multe ori, ele au un impact local, în zona în care se desfășoară arderile”, a adăugat Ciuiu.

”Doar depozitul de deșeuri Chiajna – Rudeni se află pe teritoriul municipiului București. În județul Ilfov, este activ cel de lângă localitatea Vidra. Depozitele de deșeuri reprezintă surse de poluare olfactivă sau cu hidrogen sulfurat. Nu s-au corelat creșterile de valori ale PM-urilor și nici ale altor poluanți prevăzuți în lege cu activități ale depozitelor de deșeuri. Când va intra în vigoare legea mirosurilor, lucrurile vor sta mai bine, va exista un cadru de acțiune”, a mai spus oficialul din cadrul APM.

Gabriel Ciuiu a explicat că emisiile de hidrogen sulfurat devin mai intense în a doua perioadă de viață a unui de­pozit de deșeuri și continuă să se resimtă timp de 7-8 ani după închiderea depozitelor, iar ulterior scad treptat.

”Pe perioada serii, când scade viteza vântului și poluanții rămân la sol, se resimt mai intens aceste mirosuri. Asta nu înseamnă că noap­tea au loc activități ilicite la depozite, că se întâm­plă ceva grav”, a subliniat oficialul.