Romsilva nu reușește să intre în posesia pădurilor retrocedate prin corupție în Dosarul „Hrebenciuc”

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins pe 5 aprilie cererea de revizuire cerută de Parchetul General împotriva încheierii judecătorești prin care instanța supremă a luat act de retragerea apelului de către Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție în dosarului retrocedărilor de pădure. Admiterea revizuirii ar fi însemnat readucerea acestei suprafețe de pădure în patrimoniul statului.

„Constată imposibilitatea verificării admisibilității cererii de revizuire formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Judiciară împotriva încheierii din data de 12 iunie 2019, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. 2862/1/2018, până la soluționarea, de către Curtea Constituțională, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 453 alin. (3) și art. 457 alin. (1) din Codul de procedură penală, ambele cu privire la cazul de revizuire prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală”, se precizează în decizia instanței. Reamintim că în acest dosar este implicat și Viorel Hrebenciuc, fostul lider al PSD. Acesta a fost condamnat la o prima decizie, înainte de hotărârea de rejudecare.

Reprezentanții Romsilva afirmă că astfel peste 43.000 hectare de pădure retrocedate ilegal nu pot fi readuse în patrimoniul statului și în administrarea regiei. „Menționăm că judecătorii Curții de Apel Brașov au respins cererea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva de a se constitui ca parte civilă în dosarul acestei retrocedări ilegale, împiedicând Romsilva să apere interesele statului, alături de reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice, după ce juriștii Regiei au fost prezenți până acum în toate etapele proceselor privind retrocedarea ilegală a celor 43.227 de hectare”, au arătat reprezentanții Romsilva.

Suprafața de 43.227 hectare fond forestier administrată de Direcţia Silvică Bacău, formată din trupurile de pădure Comănești, Palanca, Brătuleşti, Agăș, Ciobănuș și Dărmănești, a fost retrocedată de Tribunalul Covasna în aprilie 2012, după ce trei instanțe anterioare au stabilit că nu se poate reconstitui dreptul de proprietate pentru Elie Vlad Sturdza și Paltin Sturdza, aceștia fiind rude de gradul al V-lea cu defunctul Nicolae Ghica, moștenirea în linie colaterală fiind posibilă până la gradul IV de rudenie inclusiv.

Dosarul

„Președintele completului de judecată care a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru această suprafață de pădure a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în anul 2015, alături de alți inculpați în dosar. Acesta a fost condamnat în anul 2018 de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție la o pedeapsă de 3 ani de închisoare pentru infracțiunea de luare de mită.

Anul trecut, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, care a preluat dosarul de la Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov, a retras apelul declarat împotriva sentinței penale, iar Înalta Curte de Casație şi Justiție a judecat doar apelul inculpaților, pe care l-a și admis, iar în același timp a respins apelul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Brașov”, a susținut sursa citată.