• Despre Ecointeligența
  • Politica de confidențialitate
  • Cookies
  • Termeni și condiții
  • Contact
  • ecointeligenta.ro
  • Protecția mediului
  • Schimbări climatice
  • Energie
  • Deșeuri & reciclare
  • Autorități publice
  • Companii
  • Editorial
  • CĂUTARE
  • Particule de microplastic, identificate în principalele ape dulci din România

    Mircea Olteanu Mircea Olteanu -

    Cantități semnificative de particule de plastic au fost identificate în principalele ape dulci curgătoare și stătătoare din România, se arată în primul studiu național privind prezența microplasticului în apele dulci din România, lansat pe 22 martie, cu ocazia Zilei Mondiale a Apelor, de Asociația Act for Tomorrow și Ambasada Marii Britanii.

    Raportul, intitulat „Cartografierea Microplasticului în Apele din România”, a analizat probe de apă prelevate din râuri precum Argeș, Bistrița, Dâmbovița, Dunăre, Ialomița, Mureș, Olt, Prut, Siret și Someș; cât și din lacurile Bâtca Doamnei (județul Neamț), Lacul Văcărești (Municipiul București), Izvorul Văcărești (Municipiul București), Lacul Snagov (județul Ilfov) și Lacul Razim (județul Constanța).

    Locațiile alese constituie un eșantion reprezentativ la nivel național, sursele de apă fiind alese având în vedere distribuirea geografică, lungimea, respectiv suprafața, dimensiunea bazinelor hidrografice, precum și istoricul de poluare cu deșeuri de plastic al acestor cursuri de ape sau lacuri.

    Analizele efectuate în laboratoarele Institutului Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și a Radiațiilor (INFLPR) indică prezența microplasticului în toate probele analizate.

    Rezultatele evidențiază nevoia de noi studii cantitative pentru râurile mari din România, în vederea stabilirii concentrațiilor de microplastic și elaborarea de măsuri pentru prevenirea și combaterea poluării cu microplastic a apelor din România, o importantă problemă de mediu.

    Toate probele analizate prezintă benzile de absorbție specifice unor tipuri de plastic (PE, PET și PP) Principalele deșeuri din care provin particulele de microplastic identificate în apele din România sunt cele provenite din sticle de apă, suc, recipiente, flacoane (PET); din haine, flacoane (PP); folii, pungi (PE).

    Efectele poluării cu microplastic asupra ecosistemelor acvatice, combinate cu dovezile privind accelerarea producției de plastic și creșterea emisiilor în mediu, sugerează că guvernele ar trebui să se unească pentru a limita emisiile viitoare de plastic, înainte ca acestea să transforme iremediabil ecosistemele.

    Pentru a limita poluarea cu plastic a surselor de apă, autorii raportului recomandă introducerea obligativității de monitorizare a prezenței și concentrației de microplastic în apele din România, inclusiv la nivelul apei potabile; investiții pentru implementarea unor tehnologii și sisteme performate în ceea ce privește captarea și îndepărtarea microplasticului din sursele de apă în care sunt identificate particulele de plastic;cercetarea prezenței și potențialului impact al microplasticului la nivelul faunei acvatice etc.

    „Interdependența între sănătatea omenirii și sănătatea planetei nu a fost niciodată mai clară”, a declarat Excelența Sa, ambasadorul britanic, Andrew Noble, care a adăugat că „prin inițierea parteneriatului cu asociația Act for Tomorrow, dorim să aducem în atenția publicului subiectul poluării apelor curgătoare cu deșeuri din microplastic, pentru a crește gradul de conștientizare despre impactul asupra vieții marine, asupra conservării biodiversității și, nu în ultimul rând, asupra sănătății umane”.

    La rândul său, președintele Asociației Act for Tomorrow, Andrei Coșuleanu, a declarat că „România are nevoie urgentă de politici publice care vizează limitarea poluării cu microplastic a mediilor acvatice, precum și în dezvoltarea unei strategii naționale privind protejarea apelor, iar prezentul raport constituie un punct de plecare în dezvoltarea acestora”.

    „În strânsă colaborare cu mediul public și privat, Act for Tomorrow va continua în următorii ani demersurile pentru a limita acest pericol invizibil din apele noastre, care afectează atât fauna acvatică, cât și sănătatea noastră”, a adăugat Coșuleanu.

    În cadrul evenimentului, a fost convenită realizarea unui grup de lucru în vederea soluționării problemei poluării cu microplastic a apelor din România.

    Plasticul constituie 90% din deșeurile produse de oameni și descoperite în mediul marin. Materialele plastice nu se biodegradează, ci se descompun în bucăți din ce în ce mai mici, rezultând particulele de microplastic. Microplasticul reprezintă acele microparticule solide din plastic, insolubile în apă, cu o dimensiune mai mică de 5mm, care nu pot fi identificate cu ochiul liber. În 2020 se estima că 14 milioane de tone metrice de microplastice pot fi găsite pe fundul oceanului, echivalentul a 437.000 de camioane sau 1900 de Turnuri Eiffel. Resturile de plastic sunt ingerate de 386 de specii de pești, inclusiv 210 specii care sunt importante din punct de vedere comercial.

    Te-ar mai putea interesa

    Primăria Brașov vrea să reducă emisiile de carbon din oraș cu nou terminal de transport urban Noua legislație privind plasticul – în dezbatere publică la Ministerul Mediului Administrația Fondului de Mediu a terminat fondurile și pentru „Rabla pentru aparate de aer condiționat”

    Ultimele știri

    Asociația Industriei Lemnului: Propunerea CE de creșterea a suprafețelor ariilor protejate va impune utilizarea mai judicioasă a lemnului Comisia Europeană: România trebuie să renoveze anual 3% din clădirile publice, până în 2050 Dan Motreanu – responsabilul grupului PPE pentru revizuirea legislației privind reducerea emisiilor în agricultură și silvicultură