• Despre Ecointeligența
  • Politica de confidențialitate
  • Cookies
  • Termeni și condiții
  • Contact
  • ecointeligenta.ro
  • Protecția mediului
  • Schimbări climatice
  • Energie
  • Deșeuri & reciclare
  • Autorități publice
  • Companii
  • Editorial
  • CĂUTARE
  • România – în infringement pentru că nu a interzis obiectele din plastic de unică folosință

    Ecointeligența Ecointeligența -

    Directiva privind produsele din plastic ar fi trebuit transpusă de România până la data de 3 iulie. La această dată, statele membre ale UE ar fi trebuit să adopte măsuri care să asigure că produse de plastic precum farfurii de unică folosință, tacâmuri, paie, bețișoare de amestecat, suporturi de baloane și bețișoare de urechi nu mai pot fi vândute pe piața europeană. În România, această legislație nu a există, ceea ce expune România unei noi proceduri de infringement pe mediu.

    Directiva (UE) 2019/904 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului. Actul normativ ”urmărește să prevină și să reducă impactul anumitor produse plastice asupra mediului și să promoveze o tranziție către o economie circulară, prin introducerea unui număr de măsuri adaptate produselor reglementate de directivă, inclusiv o interdicție la nivelul UE a produselor de plastic de unică folosință ori de câte ori sunt disponibile alternative.”

    ”În ceea ce privește legislația de mediu pentru gestionarea deșeurilor dar și a ratei de reciclare, România se află printre codașii Europei. Conform unui raport Rethink Plastic Alliance publicat in urma cu trei zile, cu privire la Directiva (UE) 2019/904 („Directiva de plastic”), România se afla alături de Bulgaria, Slovacia, Cehia și Polonia în grupul țărilor care nu au transpus directiva în legislația națională (…) Ministerul Mediului din România a întârziat transpunerea în legislația națională a trei directive europene cu termen iulie 2020, pentru care România a intrat în procedura de infringement”, a declarat pentru hotnews.ro Elena Rastei, expertă în economie circulară la „Zero Waste România”, filiala organizației „Zero Waste Europe”.

    Domeniul de aplicare al directivei este reprezentat de ”materialele plastice de unică folosință sunt confecționate integral sau parțial din plastic și sunt de obicei destinate a fi utilizate o singură dată sau pentru o perioadă scurtă de timp înainte de a fi aruncate”.

    Produsele din plastic care trebuie interzise în temeiul directivei includ:
    – tacâmuri (furculițe, cuțite, linguri, bețișoare chinezești);
    – farfurii;
    – paie pentru băuturi;
    – bețișoare pentru urechi;
    – agitatoare pentru băuturi;
    – bețe care se atașează baloanelor sau care sprijină baloane;
    – recipiente pentru alimente, fabricate din polistiren expandat;
    – produse din plastic oxo-degradabil.

    În conformitate cu politica UE privind deșeurile, țările UE trebuie să:
    – ia măsuri pentru a reduce consumul anumitor materiale plastice de unică folosință pentru care nu există nicio alternativă (căni de băut, inclusiv huse și capace, și recipiente cu alimente preparate pentru consum imediat);
    – monitorizează consumul acestor produse de uz unic, precum și măsurile luate și raportează progresele înregistrate către Comisia Europeană.

    Directiva impune o reducere cantitativă ambițioasă și susținută a consumului acestor produse până în 2026 (comparativ cu valoarea de referință din 2022).

    ”La acest moment, singurul mod prin care un cetățean poate să acționeze este prin refuzul de a cumpăra produsele din plastic de unică folosință, vizate de Directiva UE: bețișoare de plastic, furculițe, cuțite, linguri, bețișoare chinezești, farfurii, paie pentru băuturi, agitatoare pentru băuturi, recipiente pentru alimente și băuturi de tip fast-food fabricate din polistiren expandat pentru consum imediat sau la pachet, pahare pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv capacele acestora etc”, a explicat Elena Rastei pentru sursa citată.

    Aceasta a arătat că la acest moment, deși directiva este în vigoare, cetățenii din România nu vor putea face plângeri către autorități până la transpunerea directivei europene în legislația națională. ”Consumul responsabil rămâne tot în sarcina cetățeanului, care poate refuza anumite produse, poate reduce cantitatea de produse cumpărate, refolosi, repara, composta și separa deșeurile. Și poate susține magazinele care implementează practici zero waste: cu produse la vrac, locale, fără ambalaje din plastic, cu posibilitate de a achiziționa produse în recipiente proprii, refolosibile. O perioada de tranzitie este necesara pentru adaptarea pieței la aceste schimbări”, a mai precizat reprezentanta Zero Waste România.

    Cerințe de colectare separată și de proiectare pentru sticlele de plastic

    Directiva stabilește o țintă de colectare de 90 % pentru reciclarea sticlelor de plastic până în 2029 (cu o țintă provizorie de 77 % până în 2025).

    Aceste sticle ar trebui să conțină cel puțin 25 % plastic reciclat pentru fabricarea lor până în 2025 (pentru sticlele PET), și 30 % până în 2030 (pentru toate sticlele).

    Marcarea obligatorie

    Anumite produse din plastic de unică folosință introduse pe piață trebuie să poarte un marcaj vizibil, clar lizibil și indelebil aplicat pe ambalajul lor sau pe produsul în sine:

    Aceste etichete ar trebui să informeze consumatorii despre:

    Responsabilitate extinsă a producătorului

    Directiva include principiul „poluatorul plătește”. Producătorii vor trebui să acopere costurile pentru:

    Pentru șervețele umede și baloane, aceste obligații se vor aplica cu excepția costurilor de colectare.

    Țările UE trebuie, de asemenea:

    Creșterea gradului de conștientizare

    Țările UE trebuie să ia, de asemenea, măsuri pentru:

    De când trebuie aplicată Directiva

    Aceasta trebuie transpusă în legislația țărilor UE până la 3 iulie 2021. Restricțiile de piață și marcarea regulilor de produs se aplică începând cu 3 iulie 2021, în timp ce cerințele de proiectare a produselor pentru sticle se aplică începând cu 3 iulie 2024. Măsurile de responsabilitate extinsă ale producătorului se aplică de la 31 decembrie 2024.

    Te-ar mai putea interesa

    Primăria Brașov vrea să reducă emisiile de carbon din oraș cu nou terminal de transport urban Noua legislație privind plasticul – în dezbatere publică la Ministerul Mediului Administrația Fondului de Mediu a terminat fondurile și pentru „Rabla pentru aparate de aer condiționat”

    Ultimele știri

    Asociația Industriei Lemnului: Propunerea CE de creșterea a suprafețelor ariilor protejate va impune utilizarea mai judicioasă a lemnului Comisia Europeană: România trebuie să renoveze anual 3% din clădirile publice, până în 2050 Dan Motreanu – responsabilul grupului PPE pentru revizuirea legislației privind reducerea emisiilor în agricultură și silvicultură