România – în infringement pentru că nu a interzis obiectele din plastic de unică folosință

Directiva privind produsele din plastic ar fi trebuit transpusă de România până la data de 3 iulie. La această dată, statele membre ale UE ar fi trebuit să adopte măsuri care să asigure că produse de plastic precum farfurii de unică folosință, tacâmuri, paie, bețișoare de amestecat, suporturi de baloane și bețișoare de urechi nu mai pot fi vândute pe piața europeană. În România, această legislație nu a există, ceea ce expune România unei noi proceduri de infringement pe mediu.

Directiva (UE) 2019/904 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului. Actul normativ ”urmărește să prevină și să reducă impactul anumitor produse plastice asupra mediului și să promoveze o tranziție către o economie circulară, prin introducerea unui număr de măsuri adaptate produselor reglementate de directivă, inclusiv o interdicție la nivelul UE a produselor de plastic de unică folosință ori de câte ori sunt disponibile alternative.”

”În ceea ce privește legislația de mediu pentru gestionarea deșeurilor dar și a ratei de reciclare, România se află printre codașii Europei. Conform unui raport Rethink Plastic Alliance publicat in urma cu trei zile, cu privire la Directiva (UE) 2019/904 („Directiva de plastic”), România se afla alături de Bulgaria, Slovacia, Cehia și Polonia în grupul țărilor care nu au transpus directiva în legislația națională (…) Ministerul Mediului din România a întârziat transpunerea în legislația națională a trei directive europene cu termen iulie 2020, pentru care România a intrat în procedura de infringement”, a declarat pentru hotnews.ro Elena Rastei, expertă în economie circulară la „Zero Waste România”, filiala organizației „Zero Waste Europe”.

Domeniul de aplicare al directivei este reprezentat de ”materialele plastice de unică folosință sunt confecționate integral sau parțial din plastic și sunt de obicei destinate a fi utilizate o singură dată sau pentru o perioadă scurtă de timp înainte de a fi aruncate”.

Produsele din plastic care trebuie interzise în temeiul directivei includ:
– tacâmuri (furculițe, cuțite, linguri, bețișoare chinezești);
– farfurii;
– paie pentru băuturi;
– bețișoare pentru urechi;
– agitatoare pentru băuturi;
– bețe care se atașează baloanelor sau care sprijină baloane;
– recipiente pentru alimente, fabricate din polistiren expandat;
– produse din plastic oxo-degradabil.

În conformitate cu politica UE privind deșeurile, țările UE trebuie să:
– ia măsuri pentru a reduce consumul anumitor materiale plastice de unică folosință pentru care nu există nicio alternativă (căni de băut, inclusiv huse și capace, și recipiente cu alimente preparate pentru consum imediat);
– monitorizează consumul acestor produse de uz unic, precum și măsurile luate și raportează progresele înregistrate către Comisia Europeană.

Directiva impune o reducere cantitativă ambițioasă și susținută a consumului acestor produse până în 2026 (comparativ cu valoarea de referință din 2022).

”La acest moment, singurul mod prin care un cetățean poate să acționeze este prin refuzul de a cumpăra produsele din plastic de unică folosință, vizate de Directiva UE: bețișoare de plastic, furculițe, cuțite, linguri, bețișoare chinezești, farfurii, paie pentru băuturi, agitatoare pentru băuturi, recipiente pentru alimente și băuturi de tip fast-food fabricate din polistiren expandat pentru consum imediat sau la pachet, pahare pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv capacele acestora etc”, a explicat Elena Rastei pentru sursa citată.

Aceasta a arătat că la acest moment, deși directiva este în vigoare, cetățenii din România nu vor putea face plângeri către autorități până la transpunerea directivei europene în legislația națională. ”Consumul responsabil rămâne tot în sarcina cetățeanului, care poate refuza anumite produse, poate reduce cantitatea de produse cumpărate, refolosi, repara, composta și separa deșeurile. Și poate susține magazinele care implementează practici zero waste: cu produse la vrac, locale, fără ambalaje din plastic, cu posibilitate de a achiziționa produse în recipiente proprii, refolosibile. O perioada de tranzitie este necesara pentru adaptarea pieței la aceste schimbări”, a mai precizat reprezentanta Zero Waste România.

Cerințe de colectare separată și de proiectare pentru sticlele de plastic

Directiva stabilește o țintă de colectare de 90 % pentru reciclarea sticlelor de plastic până în 2029 (cu o țintă provizorie de 77 % până în 2025).

Aceste sticle ar trebui să conțină cel puțin 25 % plastic reciclat pentru fabricarea lor până în 2025 (pentru sticlele PET), și 30 % până în 2030 (pentru toate sticlele).

Marcarea obligatorie

Anumite produse din plastic de unică folosință introduse pe piață trebuie să poarte un marcaj vizibil, clar lizibil și indelebil aplicat pe ambalajul lor sau pe produsul în sine:

• articole sanitare;
• servețele umede;
• produse din tutun cu filtre; și
• pahare de băut.

Aceste etichete ar trebui să informeze consumatorii despre:

• opțiuni adecvate de gestionare a deșeurilor pentru produs sau ce tip de eliminare a deșeurilor trebuie evitată pentru produs; și
• prezența materialelor plastice în produs, precum și despre impactul negativ asupra mediului al eliminării acestora.

Responsabilitate extinsă a producătorului

Directiva include principiul „poluatorul plătește”. Producătorii vor trebui să acopere costurile pentru:

• curățarea gestionării deșeurilor;
• colectarea de date; precum și
• de sensibilizare pentru următoarele produse:
  • containere cu produse alimentare și băuturi;
  • sticle;
  • cupe;
  • pachete și ambalaje;
  • pungi de transport din plastic subțire; și
  • produse din tutun cu filtre.

Pentru șervețele umede și baloane, aceste obligații se vor aplica cu excepția costurilor de colectare.

Țările UE trebuie, de asemenea:

• să asigure regulile privind responsabilitatea extinsă a producătorului (EPR) pentru uneltele de pescuit care conțin plastic; și
• să monitorizeze și să evalueze uneltele de pescuit din plastic pentru a stabili obiective de colectare la nivelul întregii UE.

Creșterea gradului de conștientizare

Țările UE trebuie să ia, de asemenea, măsuri pentru:

• informarea consumatorilor și încurajarea comportamentului consumatorului responsabil pentru a reduce deșeurile de la astfel de produse;
• sensibilizarea consumatorilor cu privire la produsele alternative reutilizabile și impactul eliminării necorespunzătoare a deșeurilor de plastic de unică folosință asupra sistemului de canalizare.

De când trebuie aplicată Directiva

Aceasta trebuie transpusă în legislația țărilor UE până la 3 iulie 2021. Restricțiile de piață și marcarea regulilor de produs se aplică începând cu 3 iulie 2021, în timp ce cerințele de proiectare a produselor pentru sticle se aplică începând cu 3 iulie 2024. Măsurile de responsabilitate extinsă ale producătorului se aplică de la 31 decembrie 2024.