• Despre Ecointeligența
  • Politica de confidențialitate
  • Cookies
  • Termeni și condiții
  • Contact
  • ecointeligenta.ro
  • Protecția mediului
  • Schimbări climatice
  • Energie
  • Deșeuri & reciclare
  • Autorități publice
  • Companii
  • Editorial
  • CĂUTARE
  • Romsilva aduce lămuriri în cazul dezastrului de la cascada Bigăr: ”Peretele s-a surpat din cauze naturale. Cascada se va regenera!”

    Angelica Lefter Angelica Lefter -

    Romsilva vine cu precizări în cazul surpării unui perete al cascadei Bigăr din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița.

    Regia Națională a Pădurilor – Romsilva respinge cu fermitate zvonurile prăbușirii peretelui cascadei din cauza unor lucrări de captare a izvorului care au dus la un volum mai mic de apă și explică procesul de formare a unui astfel de fenomen natural.

    Peretele care s-a rupt și căzut, luni – 7 iunie, în jurul orei 18:15, avea o înălțime de aproximativ 4 metri și s-a surpat din cauze naturale, potrivit unui comunicat transmis de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva către ECOINTELIGENȚA.RO.

    Foto: Facebook/Regia Nationala a Padurilor – Romsilva

    Cascada Bigăr s-a format în timp, prin depunerea carbonatului de calciu din apele Izbucului Bigăr, care a fost acoperit de un covor de mușchi, mai arată comunicatul.

    ”Carbonatul de calciu pietrifică acest covor de mușchi, care se regenerează cu noi straturi de mușchi vii, astfel încât o cascadă de acest tip crește permanent în dimensiuni. Cascada Bigăr a atins dimensiuni considerabile ca greutate și volum și a cedat sub propria greutate.

    Menționăm că această cascadă este într-o dinamică naturală permanentă și în timp se va regenera, prin depunerea unor noi straturi de mușchi pietrificat. De altfel, o cascadă de același tip, cascada Moceriș, tot din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, a suferit o surpare similară în urmă cu cinci ani, iar în zona cascadei Bigăr există urme ale unor astfel de fenomene similare petrecute în trecut.

    Cascada Bigăr, una dintre cele mai populare destinații turistice din zona Banatului, se afla în Zona de Protecție Integrală a Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, în Rezervația Naturală ”Izvorul Bigăr”, o zonă în care intervenția umană este minimă, iar procesele naturale trebuie să se desfășoare liber”, explică Romsilva în comunicatul transmis.

    Foto: Facebook/Regia Nationala a Padurilor – Romsilva

    Totodată, este menționat în informare, că acesta este motivul pentru care administrația parcului nu a intervenit cu măsuri invazive, respectiv construcții care să sprijine structura de travertin a cascadei, o astfel de intervenție împiedicând procesele naturale.

    ”Administrația Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița a luat toate măsurile posibile de protecție a cascadei Bigăr, cu avizul Consiliului Științific al parcului, respectiv îndepărtarea a doi arbori uscați care s-ar fi putut prăbuși peste cascada Bigăr.

    Singurele construcții din zona cascadei Bigăr au fost cele pentru a asigura infrastructura de vizitare a obiectivului turistic, avizate de Consiliul Științific al parcului, acestea fiind amplasate la o distanță care să nu afecteze cascada ”, se arată în comunicatul de presă.

    De asemenea, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva respinge cu fermitate acuzațiile false și lipsite de orice fundament științific ale unui ghid de turism, care a lansat în spațiul public informația cum că o lucrare de captare parțială a izvorului Bigăr pentru păstrăvăria Valea Miniș, realizată în urmă cu 33 de ani, ar fi provocat prăbușirea peretelui cascadei Bigăr.

    ”Cantitatea de apă care să favorizeze depunerile carbonatului de calciu trebuie să fie una moderată pentru a facilita acest proces natural, deci nu o eventuală micșorare a debitului de apă ar fi dus la surparea peretelui cascadei.
    Garda Națională de Mediu și Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate au fost informate imediat de către administrația Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița despre producerea acestui eveniment.

    Administrația Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, cu sprijinul Consiliului Științific, va identifica măsurile ce trebuie luate în continuare”, potrivit informării transmise.

    Te-ar mai putea interesa

    Câte stații de reîncărcare a automobilelor electrice sunt în România și care sunt promisiunile pentru următorii ani WWF susține că bilanțul la 6 luni de la operaționalizare SUMAL 2.0 arată ineficiența programului Reabilitarea termică a clădirilor ar mări concentrația unui gaz radioactiv care se află în pereții clădirilor

    Ultimele știri

    Care vor fi urmările dacă Ministerul Mediului va interzice centralele de apartament Autostrada Moldovei nu are autorizații de mediu Firmele care au câștigat licitația pentru colectarea deșeurilor din Sebeș, acuzate că nu își fac treaba