Studiu: Lăsarea lemnului mort în păduri ar putea crește reziliența zonelor forestiere

Păstrarea unei cantități de lemn mort în păduri are un rol benefic în ceea ce privește reziliența pădurilor, deoarece prin descompunerea acesteia se alimentează solul cu nutrienți, și totodată asigură păstrarea umidității din sol și încetinirea procesului de evapotranspirație, se arată într-un studiu realizat în zona transfrontalieră România-Ucraina.

Raportul, realizat în mod participativ în cadrul proiectului „Promovarea lemnului mort pentru creșterea rezilienței pădurilor în zona transfrontalieră România-Ucraina”, a fost publicat de WWF România, în parteneriat cu Universitatea Ștefan cel Mare Suceava, Institutul de Cercetare în Silvicultură PS Pasternak- UkKRIMF și cu organizația Ecosphera din Ucraina.

Lemnul mort, adică acei arbori morți în picioare sau buştenii căzuți, este o componentă critică în structura și funcționarea pădurii datorită rolului cheie pe care îl are în menținerea productivități, regenerarea naturală, conservarea biodiversității și creșterea rezilienței la schimbări climatice a pădurilor.

Gestionarea lemnului mort în România și Ucraina este un concept de conservare relativ nou, promovat abia începând cu anii 2000 și care nu este, cel mai adesea, bine înțeles în practică. Timp de zeci de ani, autoritățile competente din România și Ucraina au considerat că lemnul mort este un „inamic al pădurii” și au depus eforturi pentru a-l scoate sistematic din păduri prin operațiuni forestiere, în conformitate cu normele și reglementările silvice. Acest lucru a dus la dispariția anumitor specii valoroase din ecosistemele forestiere, dezechilibrând ecosistemul și ducând la vulnerabilități legate de capacitatea de regenerare naturală a pădurilor, asigurarea nutrienților din sol, rezistența la schimbările climatice, contribuind astfel la un impact economic negativ.

Cercetarea a constat în amplasarea aleatorie a 80 de suprafețe de probă, în zona transfrontalieră România- Ucraina.

Datele obținute au fost prelucrate în vederea obținerii de informații despre: diversitate structurală, cantitatea de lemn mort precum și cuantificarea gradul de reziliență a pădurilor la schimbările climatice.

În general, pădurile din România conțin o cantitate mai mare de lemn mort la sol comparativ cu cele din Ucraina. De asemenea pădurile naturale dețin un volum superior de lemn mort.

Prelevarea și analiza probelor de creștere extrase de la arbori din toate suprafețele de probă, ne-a arătat că arborii dominanți au în medie vârste de 170 de ani (România) respectiv 125 de ani (Ucraina). De asemenea, au fost identificați și arbori cu vârste impresionante în pădurile naturale: 334 de ani în România și respectiv 294 ani în Ucraina.

Se consideră oportun păstrarea unei cantități de lemn mort în păduri, deoarece prin descompunerea acesteia se alimentează solul cu nutrienți, și totodată asigură păstrarea umidității din sol și încetinirea procesului de evapotranspirație.