Unde va ajunge miliardul de euro dat prin PNRR pentru managementul deșeurilor

Prin Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), guvernul a cerut Comisiei Europene fonduri de 1,3 miliarde de euro pentru investiții în managementul deșeurilor. Reprezentanții Ministerului Mediului se așteaptă ca bugetul propus să nu scadă în timpul negocierilor, pentru că autoritățile UE au aplicat numeroase sancțiuni României tocmai pe tema gropilor de gunoi și al poluării pe care o produc.

Banii pe care România îi va primi de la Comisia Europeană pentru dezvoltarea domeniului deșeurilor, peste un miliard de euro, vor putea fi accesați și de firmele din domeniu, dar și de administrațiile locale. Până în anul 2026, gropile de gunoi supraîncărcate va trebui să dispară, deșeurile să fie valorificate, sortarea selectivă să se realizeze adevărat, iar supravegherea traseului deșeurilor să se facă inclusiv prin montarea de scanere pe mașinile care iau gunoiul.

Reamintim că la sfârșitul săptămânii trecute, guvernul a adoptat forma de negociere, altfel spus forma pe care guvernul o va trimite la Bruxelles, prind investițiile finanțate european în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În acest proiect, guvernul prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, va cere Comisiei Europene 41 de miliarde de euro. Conform surselor EcoInteligența, dar și a datelor furnizate în presă, autoritățile române speră să obțină minimum 29,5 de miliarde de euro din cele 40 de miliarde cerute la Bruxelles. Modul de alocare a banilor europeni, a fost stabilit la Bruxelles în Bază de negociere pentru Reforme și investiții propuse conform Regulamentului UE 241/2021.

În forma adoptată de guvern, din cele 41 de miliarde de euro solicitate Comisiei Europene, o sumă de 1,3 miliarde de euro este prevăzută pentru investiții în domeniul deșeurilor. Reprezentanți ai Ministerul Mediului au precizat pentru EcoInteligența că se așteaptă ca ”întregul buget propus, cel de 1,3 miliarde de euro să fir aprobat. Asta pentru că deșeurile din România sunt o mare problemă a țării și comisarii europeni știu acest lucru”, ne-a transmis sursa. ”Oricum, în cel mai rău caz, va rămâne o sumă de un miliard de euro”, a mai adăugat acesta.

Conform normelor generale ale PNRR, alocările din fonduri europene pe orice domeniu, inclusiv cele din domeniul deșeurilor, trebuie făcute în proiecte care să fie finalizate până în 2026. În caz contrar, banii se vor pierde, în sensul că vor fi înapoiați de guvern la Bruxelles sau vor fi scăzuți din bugetul următoarei perioade de alocări bugetare europene, 2027-2034.

Ce trebuie să se realizeze cu banii:

Cu 75% mai puține deșeuri menajere trebuie să ajungă depozitate la groapa de gunoi

În acest moment, conform statisticilor naționale și europene, între 70% și 80% din gunoiul menajer ajunge la groapa de gunoi, unde este depozitat. În țările dezvoltate din UE acest procent este sub 25% și continuă să scadă, pentru că deșeurile sunt sortate, valorificate sau folosite în producerea de biomasă.

Cu ajutorul investițiilor din PNRR,  România trebuie să reducă în jur de  75% deșeurile care ajung în gropile de gunoi, din totalul deșeurilor generate, până în anul 2025.

Colectare selectivă a textilelor din 2025

Autoritățile române recunosc că deși ”infrastructura este insuficientă”, țara noastră își asumă ca prin investiții să respecte normele europene privind selectarea gunoiului care în final să ducă, în 2030, ca doar 10% din deșeurile menajere să ajungă la groapa de gunoi.

• din 2021 s-a introdus obligativitatea colectării separate pentru bio-deșeuri,
• din 2025 este obligatorie colectarea separată a textilelor
• până în 2030 depozitarea la groapă trebuie redusă sub 10% din totalul deșeurilor municipale generate

• Achiziționarea de scanere mobile pentru camioane și containere de deșeuri

Prin aceste investiții, autoritățile vor avea posibilitatea de a verifica permanent modul în care se face selectarea deșeurilor, dar și drumul mașinilor de gunoi, pentru a se înlătura depozitarea și arderile ilegale.

• Dezvoltarea și implementarea sistemului de garanție-depozit pentru ambalaje, inclusiv prin achiziționarea infrastructurii hardware și software.

• Valorificarea unor materiale din depozitele de deșeuri industriale

Sunt prevăzute fonduri și pentru selectarea deșeurilor industriale în vederea recuperării lor.

• Controlul poluării mediului din sursă agricolă și reducerea gazelor cu efect de seră

România, la recomandarea Comisiei Europene își asumă și să asigure un management al deșeurilor agricole. Prin banii europeni, în acest domeniu se vor realiza:

• Dezvoltarea de platforme în fermele mici si medii pentru colectarea, managementul și valorificarea gunoiului de grajd;
• Creșterea operabilității și sustenabilității platformelor existente și reducerea gazelor cu efect de seră, la nivel de ferma sau de unități administrative;
• Investiții în sistemele de stocare, gestionare și compostare aerobă;
• Investiții în stații de compostare și biogaz, ambalare și peletizare;

Finanțările europene vor fi și pentru firme, dar și pentru autorități

Primăriile, consiliile județene sau orice autoritate publică locală sau centrală care are în administrarea o groapă de gunoi sau doresc să realizez investiții în domeniu pot solicita fonduri din bugetul care va fi alocat acestui sector.

Însă ca o noutate, și firmele de profil, vor avea ocazia să solicite, în baza unor proiecte astfel de fonduri. „Crearea a două programe integrate, de logistică și comunicare, destinate gestionării deșeurilor, unul adresat operatorilor economici, iar altul pentru unitățile administrativ teritoriale”, se precizează în proiectul PNRR.

Reprezentanții societății Urban SA, companie care administrează deșeurile din Sectorul 6, au precizat pentru ECOINTELIGENȚA că „este o măsură care va permite firmelor de profil să se dezvolte, iar de acest lucru va beneficia comunitățile locale”.

Problemele se văd de la Bruxelles

În acest moment, Comisia Europeană a început mai multe proceduri de infrigement pe mediu împotriva țării noastre. Aceste proceduri, destul de greoaie din fericire pentru România, pot duce însă într-un final la blocarea tuturor fondurilor europene pe mediu care sunt alocate.

Procedurile de infrigement pe mediu pentru România sunt următoarele:

• Deșeuri: Comisia solicită României să închidă și să reabiliteze depozitele ilegale de deșeuri (scrisoare de punere în întârziere).
• Natură: Comisia solicită României să asigure protecția habitatelor și a speciilor (scrisoare de punere în întârziere).
• Apă: Comisia solicită României să respecte normele UE privind apele reziduale urbane (scrisoare de punere în întârziere).
• Calitatea aerului: Comisia solicită României să adopte programe naționale de control al poluării atmosferice (aviz motivat).

Mai mult, oficialii europeni au atras atenția, în octombrie 2020, asupra faptului că „România trebuie să închidă, să etanșeze și să restaureze din punct de vedere ecologic 15 depozite ilegale de deșeuri care au beneficiat de o perioadă de tranziție în conformitate cu Tratatul de aderare a României”.

„În România, 101 depozite de deșeuri neconforme, care au beneficiat de o perioadă de tranziție, ar fi trebuit să fie închise până în iulie 2019. Conform informațiilor primite din partea României, 86 de depozite de deșeuri sunt în prezent închise și reabilitate. Calendarul pentru închiderea și reabilitarea celor 15 depozite de deșeuri rămase este incert, lucrările de închidere a majorității acestor depozite de deșeuri nefiind încă demarate. Prin urmare, Comisia adresează astăzi României o scrisoare de punere în întârziere. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde la scrisoare; în caz contrar, Comisia poate decide să emită un aviz motivat”, se mai precizează în documentele Comisiei Europene.