WWF România cere revizuirea metodologiei pentru evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice

Filiala din România a organizației ecologiste World Wide Fund for Nature cere Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor să revizuiască metodologia de aplicare a evaluării de mediu pentru amenajamentele silvice, aflată în dezbatere publică. ONG-ul susține că noile reguli includ o serie de inadvertențe care pot zădărnici eforturile de conservare a habitatelor și a speciilor de interes comunitar pentru care au fost desemnate Siturile Natura 2000 în țara noastră.

Potrivit reprezentanților WWF România, autoritățile publice încearcă să transfere toate responsabilitățile si costurile pe umerii proprietarilor de păduri și ai comunităților locale.

România se află în infringement deoarece legislația silvică a permis execuția lucrărilor silvice în ariile protejate înainte ca evaluarea de mediu ale amenajamentelor silvice să fie completă. Această procedură, care trebuia clarificată încă de la intrarea României în Uniunea Europeană, este doar una dintre contradicțiile cadrului legislativ extrem de complicat ce reglementează modul de gospodărire a pădurilor și care trebuie corectată cu prioritate.

După aproape 20 de luni de la demararea procedurii de infringement împotriva României, soluțiile propuse de Ministerul Mediului riscă să agraveze starea pădurilor din ariile protejate și din vecinătatea acestora.

Reprezentanții WWF România au menționat și câteva dintre potențialele implicațiile pe care prevederile acestui ordin de ministru ar putea să le genereze:

1. Pe perioada revizuirii amenajamentelor silvice se suspendă aplicarea acestora și, astfel , proprietarii vor trebui să scoată din propriul buzunar banii pentru paza, pentru lucrările de împădurire și cele de îngrijire a pădurilor. Să nu uităm că asigurarea serviciilor silvice și de administrare a pădurilor nu sunt subvenționate și că nu există nici mecanisme funcționale de compensare a restricțiilor impuse pentru protecția pădurilor. În aceste condiții, riscăm ca mai ales micii proprietari să nu mai poată susține financiar serviciile de pază a pădurilor. Impactul poate fi major deoarece știm că astăzi există deja circa 500.000 de hectare de păduri „abandonate” pentru care nu se asigură serviciile silvice.

Harta zonelor de risc privind existența exploatărilor ilegale indică în mod clar că în aceste păduri s-au petrecut cele mai grave tăieri ilegale, care arată astăzi ca niște defrișări. Coroborat cu faptul că în SUMAL 2 există breșe grave prin care se poate introduce pe piață lemn recoltat ilegal, putem estima că alte câteva sute de mii de hectare de pădure riscă să urmeze aceeași soartă dacă acest ordin de ministru rămâne neschimbat și dacă statul nu găsește soluții complementare prin care să susțină financiar continuitatea aplicării serviciilor silvice și de administrare a pădurilor.

2. Limitarea aplicării tratamentelor silvicole care promovează regenerarea naturală la 20-30% din volumul total de extracție al arboretelui într-o perioada de 10 ani riscă să conducă la:

– o aplicare inadecvată a tratamentelor, ceea ce poate afecta evoluția si compozițiile de regenerarea și astfel să conducă la degradarea stării de conservare a habitatelor;
– creșterea intensității aplicării operațiunilor forestiere, cu un impact negativ inclusiv asupra conservării speciilor de interes comunitar;
– să genereze blocaje privind posibilitatea susținerii serviciilor silvice de pază /administrare a pădurilor
– să ducă la disfuncționalități privind implementarea Submăsurii 15.1 – Plăți pentru angajamente de silvomediu (PNDR) pentru proprietarii care și-au asumat deja voluntar măsuri suplimentare pentru protecția mediului.

In acest context, administratorii de păduri vor fi determinați să crească intensitatea tăierilor ca să evite blocajul economic, pentru a putea susține financiar serviciile de pază, lucrările de împădurire și de îngrijire a pădurilor sau a altor lucrări de investiții urgente. Așadar, se va tăia mai puțin dintr-un loc, însă în mai multe locuri și mai des. Acest model, ce va putea fi condiționat în mod arbitrar deoarece nu există o fundamentare științifică clară sau criterii care să permită o aplicare unitară la nivel național, va avea un impact negativ asupra stării de conservare a habitatelor și a speciilor de interes comunitar.

3. Pentru a soluționa în mod adecvat problema conformității amenajamentelor silvice cu prevederile Directivei 2001/42/CE (Directiva SEA), Directivei 92/43/CEE (Directiva Habitate), Directivei 2009/147/CE (Directiva Păsări), elaborarea amenajamentului silvic ar trebui să se realizeze coordonat cu procedura de reglementare privind protecţia mediului, după caz. În acest sens, se impune armonizarea acestor proceduri și transpunerea lor într-un pachet legislativ care să cuprindă inclusiv revizuirea normelor tehnice privind elaborarea amenajamentelor silvice. Ne referim aici inclusiv la structura și perioada de valabilitatea a amenajamentelor silvice ca „planuri” ce trebuie să parcurgă procedura de evaluare de mediu.

Având în vedere faptul că prin amenajamentul silvic se concep pe termen lung modelele structurale ale arboretelor pentru îndeplinirea țelurilor de gospodărire a pădurilor la nivel de „peisaj forestier”, bazele de amenajare și seria lucrărilor silvice propuse ar trebui evaluate în ansamblu, la nivel de ciclu sau cel puțin pentru deceniul al doilea de aplicare a amenajamentului. O abordare fragmentată ar avea un impact negativ inclusiv asupra obiectivelor de mediu, nu doar asupra celor socio-economice. Considerăm că o astfel de abordare ar asigura o continuitate în conceperea modelelor structurale ale pădurilor și ar simplifica în viitor procedura de evaluare de mediu în cazul reamenajarii.

4. Atragem atenția asupra lipsei unei măsuri funcționale privind plățile compensatorii pentru pierderile suferite de proprietarii care dețin păduri în siturile Natura 2000. Pentru compensarea costurilor suportate de proprietarii de pădure cărora le sunt impuse restricții ce decurg din implementarea directivelor europene, pot fi teoretic alocate fonduri europene. Dacă aceste restricții sunt însă instituite prin legislația silvica națională, riscăm să pierdem fondurile europene, iar costurile vor trebui acoperite de către bugetul de stat sub forma ajutoarelor de stat.

România nu a reușit să acceseze niciodată aceste fonduri europene însă, prin actuala metodologie, riscăm să periclităm accesarea acestor fonduri europene și pentru următorul exercițiu financiar. În acest context, în ciuda intenției declarate de a introduce o astfel de măsură în următorul exercițiu financiar privind Politica Agricolă Comună, autoritatea competentă reglementează în continuare asumarea măsurilor de conservare pentru siturile Natura 2000 prin legislația silvică națională (amenajament silvic).

5. În contextul în care autoritățile au o capacitate instituțională redusă cauzată de lipsa unor reglementări clare și a unui personal insuficient cu experiență în derularea acestor proceduri, credem că acest ordin de ministru riscă să conducă la rezultate superficiale sau la o prelungire a procedurilor de evaluare ce ar putea dura ani de zile. Chiar și urmând actuala procedură, procesul durează adesea 1-2 ani. Ne întrebăm ce se va întâmpla când, într-un interval de doar 9 luni, vor fi depuse spre avizare de zece ori mai multe amenajamente, care vor trebui să parcurgă o procedură mult mai complexă. Astfel, procedura de tranziție riscă să se permanentizeze până la expirarea valabilității amenajamentelor silvice. După care o luăm de la capăt.

6. Proprietarii vor trebui să susțină din banii lor și reluarea procedurilor de mediu, după ce au parcurs deja o dată întreaga procedură legală de la acea vreme. Este ca și cum ai obține legal o autorizație de construcție și, la jumătatea execuției construcției, ți se cere ca tot pe banii tăi să reiei procedura de autorizare. Mulți dintre micii proprietari, care cumulat dețin peste un milion de hectare de păduri, vor renunța la elaborarea amenajamentelor silvice. Fără amenajamente silvice și fără nici o evaluare de mediu, ei au dreptul să recolteze un volum de 5 mc/an/ha de lemn, mult mai mult față de media națională de cca. 3 mc/an/ha.